Una dintre cele mai importante distincții între Homo sapiens și Homo erectus este dezvoltarea abilităților cognitive. În timp ce erectus a fost cu siguranță o specie inovatoare, capabilă să stea în poziție verticală și să folosească unelte simple, apariția lui Homo sapiens a marcat o schimbare semnificativă în ceea ce privește inteligența. Cu apariția sa, primele dovezi în ceea ce constă arta și utilizarea limbajului s-au ivit, sugerând că Homo sapiens era capabil să gândească abstract și să își comunice gândurile altora. Acest salt cognitiv a permis primilor oameni să colaboreze la sarcini, să planifice viitorul și să transmită cunoștințe de la o generație la alta. Însă, care a fost cauza unei astfel de schimbări?
În publicația lui Terence McKenna, din cartea Food of the Gods (anii ’90), se susținea că saltul cognitiv al oamenilor a fost cauzat de descoperirea ciupercilor halucinogene. Comunitatea științifică nu a luat niciodată în serios ideea lui McKenna, considerând-o în mare parte o presupunere puțin cam prea îndrăzneață și creativă. Însă, în prezent, teoria sa a fost luată din nou în vizor. Paul Stamets, un micolog specializat în psilocibină, susține că McKenna a avut dreptate.
Ipoteza Stoned Ape
Conform ipotezei Stoned Ape a lui McKenna, pe măsură ce oamenii au tot migrat și explorat noi teritorii, au dat peste ciupercile psihedelice care înfloreau în excremente de vită, așa cum obișnuiesc, și le-au mâncat. Creierul lor a devenit hiperactiv după ce le-au mâncat și mai ales psilocibina pe care o conțineau. După aceste substanțe, mulți oameni spun că lumea nu mai pare niciodată la fel. După cum a declarat McKenna, „Homo sapiens a mâncat pentru a ajunge la o conștiință mai superioară” și „În această perioadă, ritualurile religioase, realizarea calendarului și magia naturală și-au intrat în drepturi”.
În ceea ce privește această teorie, Stamets a prezentat „Psilocybin Mushrooms and the Mycology of Consciousness” la Psychedelic Science 2017. În discursul său, el a încercat să readucă în atenție ipoteza lui McKenna ca răspuns total plauzibil la o enigmă evoluționistă de lungă durată. „Ceea ce este cu adevărat important să înțelegeți”, a spus el, „este că a avut loc o dublare bruscă a creierului uman în urmă cu 200.000 de ani. Dintr-o perspectivă evoluționistă, aceasta este o anomalie. Nu avem nicio idee de ce s-a întâmplat”. Stamets a continuat să explice că teoria „Stoned Ape” a lui McKenna oferă o explicație convingătoare pentru acest mister neurologic.
Apoi, Stamets a descris un grup de oameni care își croiau drum prin savană și care au dat peste „cea mai mare ciupercă psilocibină din lume, care creștea cu voioșie din excremente de animale”. Desigur, nu era nevoie să fie neobișnuit de mare pentru a-și produce efectul. În orice caz, el a invitat mulțimea să își suspende neîncrederea și să admită că ideea lui McKenna constituie o teorie foarte, foarte plauzibilă despre cum a apărut conștiința umană. El a continuat spunând că, în opinia sa, ciupercile cu psilocibină ar trebui să fie considerate unul dintre cei mai vechi și mai înțelepți învățători ai omenirii.
Reacția publicului a fost entuziastă, dar este rezonabil să presupunem că aceștia erau participanți la conferință deja înclinați spre cercetarea psihedelicelor în acest sens.
A fost tripping-ul pe bune unul dintre contribuitorii bazelor conștiinței umane?
Cu siguranță, există un acord general asupra misterului citat de Stamets. Dar conștiința, chiar și în forma sa modernă, este un domeniu plin de întrebări fără răspuns. Mulți experți suspectează că creierul nostru a dobândit noi capacități ca urmare a presiunilor evolutive care au favorizat acei indivizi care au fost capabili să ia decizii mai bune în situații complexe. Dacă acesta este cazul, atunci este logic că conștiința ar putea fi o evoluție mai recentă decât am crezut până acum. Dar când anume a avut loc acea „scânteie”?
Potrivit antropologului Ian Tattersall, este logic ca primii oameni să fi luat naștere în Africa. „Pentru că aici, pe acest continent, au fost descoperite primele sclipiri ale „comportamentelor moderne”. Însă, momentul acestei schimbări nu îl știm cu exactitate.
Alți cercetători au studiat utilizarea de către civilizațiile umane timpurii a plantelor-droguri, dar se îndoiesc de ipoteza Stoned Ape. Elisa Guerra-Doce, o specialistă în domeniu, respinge și ea această ipoteză pe motivul că este prea simplă, lăsând să se înțeleagă că dublarea capacității creierului într-un timp atât de scurt nu este ceva atât de simplu pe cât presupune ipoteza, ci la baza sa a stat un proces evolutiv complex. De asemenea, consideră faptul că nu există prea multe dovezi concrete pentru un astfel de eveniment cheie sau pentru consumul de droguri într-o perioadă atât de timpurie a istoriei umane.
Spre deosebire de Elisa Guerra-Doce, Amanda Feilding, de la Beckley Foundation, spune, totuși, că teoria Stoned Ape este un memento valabil care ne amintește că oamenii au fost întotdeauna atrași și fascinați de substanțele care le modifică mintea: „Imaginile care însoțesc experiența psihedelică sunt o temă care se regăsește în arta antică, așa că sunt sigură că experiența psihedelică și alte tehnici, cum ar fi dansul și muzica, au fost folosite de strămoșii noștri timpurii pentru a spori conștiința, ceea ce a facilitat apoi spiritualitatea, arta și medicina”.
Concluzii
Conștiința în sine este un domeniu plin de întrebări fără răspuns. Deși ipoteza Stoned Age este acum luată în considerare (chiar și în lipsa unor dovezi considerabile) ca fiind un potențial contribuitor al apariției conștiințe umane, este totuși interesant să ne gândim la modul în care psilocibina ar fi putut afecta evoluția umană. În prezent, oamenii de știință înțeleg mai bine modul în care psilocibina afectează fizic creierul și încep să investigheze potențialul acesteia de a trata tulburări precum anxietatea și depresia. Este posibil ca niciodată să nu știm cu siguranță cum ciupercile magice au ajutat primii oameni să-și dezvolte conștiința, dar asta nu înseamnă că ar trebui să eliminăm complet această posibilitate.
