Pe data de 11.10.2022, conform unui raport Interfax, Rosfinmonitoring a decis adăugarea companiei americane Meta Inc. (desemnată drept „organizație extremistă” și interzisă în Rusia) pe o listă lungă a organizațiilor „implicate în terorism și extremism”. Cele două platforme, atât Facebook cât și Instagram, au fost interzise în Rusia încă din luna martie, deoarece ar promova acțiuni ce susțin rusofobia. Această decizie a urmat după ce Meta a anunțat că va permite utilizatorilor să posteze mesaje și conținut precum „moarte invadatorilor ruși”, dar nu și amenințări îndreptate către civilii ruși. Deși Meta a făcut un apel împotriva interdicției în Rusia, acesta a fost respins de către un tribunal din Moscova, în luna iunie. De altfel, interdicția nu s-a aplicat și aplicației de mesagerie WhatsApp, pe care tot Meta Inc. o deține. În luna martie, Meta a declarat pentru BBC News că „face o excepție temporară de la politicile sale uzuale”, din cauza „invaziei care este în curs de desfășurare în Ucraina”, pentru a le permite celor afectați „să exprime sentimente violente față de forțele armate invadatoare”. Câteva zile mai târziu, au apărut și reacții provenite din partea guvernului rusesc, care a acuzat Meta de faptul că promovează și susține abordarea unui comportament și discurs antirusesc.
De altfel, liniile de luptă între platformele tehnologice occidentale și Rusia au fost trasate încă de acum câteva luni, și potrivit Interfax, faptul că, decizia de adăuga Meta Inc pe lista organizațiilor teroriste și extremiste ar putea duce la înghețarea foncurilor Meta în Rusia de către bănci. Deși, într-adevăr, Facebook nu a mai putut fi accesat în Rusia, utilizarea Instagram-ului încă este accentuată, în special datorită utilizării pe scară largă a VPN-urilor, ceea ce înseamnă că utilizatorii au putut avea, în continuare, acces la conținutul postat. Însă, desemnarea oficială a Meta drept „organizație teroristă” ar putea schimba semnificativ situația: asta ar însemna, de altfel, că utilizarea platformei Instagram, chiar și folosindu-se o rețea VPN, constituie în aceste momente o infracțiune penală a locuitorilor de pe teritoriul rusesc. Alte grupuri și organizații aflate pe lista extremiștilor și teroriștilor sunt talibanii și partidele de opoziție din Rusia.
De asemenea, Twitter a fost restricționat în Rusia, chiar de când a început ca această țară să se confrunte cu izolare internaționale și sancțiuni economice stricte provocate drept răspuns la invadarea Ucrainei pe data de 24 februarie 2022. Rusia a adoptat legi specifice care restricționează conținutul media ce poate fi raportat în țară – încălcările acestora nu doar că sunt pedepsite cu sentințe lungi în închisoare, dar și cu acte de violență. Una dintre puținele organizații de știri independente rămase în țară, ziarul Novaya Gazeta, a decis să își suspende, în luna martie, activitatea, după ce a primit avertismente din partea organismului care se ocupă de supravegherea presei în Rusia. Un număr semnificativ de jurnaliști internaționali de renume, corespondenți BBC News, cum ar fi Clive Myrie, Nick Robinson și Orla Guerin nu mai pot să lucreze în Rusia, în urma interdicțiilor primite. Vesna, mișcarea rusă anti-război, a fost inclusă, tot ieri, pe lista organizațiilor implicate în terorism și extremism.
În luna martie, autoritatea de reglementare în domeniul tehnologiei din Rusia a blocat accesul la Facebook, acuzând platforma de „discriminare” și afirmând că a restricționat în mod voluntar accesul utilizatorilor la surse de știri susținute de guvern, precum Russia Today și Sputnik. Mai târziu, Procuratura Generală a Rusiei a cerut ca Meta să fie etichetată, în conformitate cu legea, drept „organizație extremistă”: asta înseamnă, conform Rosfinmonitoring, că cetățenii ruși, dar și companiile care achiziționează reclame sponsorizate pe Facebook sau Instagram, pot risca și 10 ani de închisoare, sub acuzația de „sponsorizare a extremismului”. Procurorii ruși au început deja să împartă cetățenilor notificări prin care îi avertizează cu privire la răspunderea penală și administrativă pentru utilizarea platformelor Facebook și/sau Instagram, conform avocatului și militantului pentru drepturile omului Pavel Chikov. El a declarat că măsurile luate „în sine, nu au schimbat cu adevărat nimic”, dar a fost un memento al posibilelor riscuri.
Avocatul a mai declarat că utilizatorii ar putea fi urmăriți penal pentru că au utilizat și chiar au menționat Meta fără a dezminți interzicerea activităților sale, sau pentru faptul că s-au folosit, de asemenea, de logo-ul oricărei organizații Meta. Din câte știm, interdicția nu se aplică, acum, și aplicației de mesagerie WhatsApp. Potrivit unui raport al Reuters, în cadrul căruia sunt citate mai mult e-mail-uri interne, Meta a permis, temporar, postări care îndemnau la violență și ură împotriva invadatorilor ruși, din partea utilizatorilor din anumite țări precum Polonia, Ucraina. Pe data de 21 martie, tribunalul din Moscova găsise, de asemenea, Meta Inc. vinovată de alte „activități extremiste”; acuzația a fost negată, la vremea respectivă, de către avocatul Meta. În aceeași perioadă, Moscova restricționase accesul la Facebook și la o serie de site-uri, cum ar fi BBC, pe teritoriul rusesc. Războiul cibernetic este în continuare în plină desfășurare, cunoscând o dinamică din ce în ce mai greu de recunoscut și definit.
