Cercetătorii din China au descoperit aproape 1.000 de specii noi de microbi în mostre prelevate din ghețarii tibetani. Organismele au potențialul de a răspândi boli în rândul populației, potrivit cercetătorilor. Descoperirea a fost raportată în revista Nature Biotechnology.
Probele au fost colectate din 21 de ghețari de pe platoul tibetan între 2010 și 2016, iar după ce au fost analizate, cercetătorii au descoperit o multitudine de microbi noi. Unii dintre acești microbi sunt cunoscuți pentru a provoca infecții respiratorii, în timp ce alții pot provoca boli gastrointestinale.
Descoperirea este îngrijorătoare, deoarece sugerează că există un risc mai mare de apariție a bolilor în zonele în care ghețarii se topesc. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege cum reușesc acești microbi să supraviețuiască în astfel de condiții extreme. Între timp, este important ca persoanele care locuiesc în regiunile de topire a ghețarilor sau în apropierea acestora să ia măsuri de precauție împotriva unor potențiale focare.
ADN-ul microorganismelor a fost secvențiat și a fost creată o bază de date numită Tibetan Glacier Genome and Gene (TG2G), fiind astfel prima dată în istorie când o comunitate microbiană ascunsă într-un ghețar a fost secvențiată.
Potrivit analizei, unele dintre specii au potențialul de a provoca noi boli pe măsură ce ghețarii se topesc, eliberându-le. „Microbii patogeni prinși în ghețari timp de secole sau mai mult ar putea fi dezlănțuiți asupra unei populații globale neștiutoare, cu consecințe potențial catastrofale”, au declarat cercetătorii.
Baza de date va ajuta oamenii de știință să urmărească acești agenți patogeni și să dezvolte tratamente pentru aceștia. Este, de asemenea, o resursă valoroasă pentru a înțelege modul în care acești microbi s-au adaptat la mediul lor extrem. De altfel, studiul evidențiază importanța conservării ghețarilor și a habitatelor din alte lumi.
Specii necunoscute
Oamenii de știință consideră că abia au analizat începutul în ceea ce privește identificarea tuturor factorilor de virulență, identificând un total de 27.000 de potențiali factori. Mai mult, se estimează că, dintre toți acești factori de amenințare menționați, aproximativ 47% nu au mai fost identificați până acum, ceea ce face dificil de știut cât de dăunătoare pentru sănătate pot fi microorganismele.
Și mai îngrijorător este faptul că se crede că mulți dintre acești factori de virulență sunt capabili să treacă de barierele aflate între specii, ceea ce înseamnă că ar putea infecta o gamă largă de animale, plante și oameni. Din fericire, echipa de cercetători lucrează deja la dezvoltarea de noi metode de detectare și caracterizare a factorilor de virulență, ceea ce, sperăm, ne va ajuta să fim cu un pas înaintea acestor microbi potențial mortali.
Mai mult, se estimează că 98% din cele aproape o mie de specii descoperite nu erau cunoscute de știință până acum, ceea ce îi îngrijorează pe cercetători, în condițiile în care ghețarii ocupă aproximativ 10% din suprafața Pământului și se topesc din ce în ce mai repede de-a lungul anilor.
În ciuda condițiilor extreme de mediu, cum ar fi temperaturile scăzute, nivelurile ridicate de radiații solare, ciclurile periodice de îngheț și dezgheț și nutrienții limitați, suprafețele ghețarilor susțin o gamă diversă de forme de viață
au menționat cercetătorii
Deși echipa de cercetători de la Academia Chineză de Științe nu cunoaște încă vârsta exactă a microbilor descoperiți în Tibet, studiile indică faptul că există posibilitatea ca cei prinși în gheață de până la 10.000 de ani să poată fi readuși la viață.
În plus, platoul tibetan este responsabil pentru alimentarea cu apă a râurilor Yellow, Yangtze, Yarlung Tsangpo, Brahmaputra și Ganges, care alimentează China și India, cele mai populate două țări din lume.
