Un studiu recent publicat în ”Personality and Individual Differences”, o revistă academică în care sunt publicate diverse subiecte și rezultate din domeniul psihologiei, a constatat că persoanele care cumpără și investesc în criptomonede tind să prezinte trăsături de personalitate antisocială, rezultatele fiind certificate în urma unui sondaj efectuat pe un eșantion de peste 500 de persoane. În mod specific, cercetătorii se concentrează pe așa-numitele personalități care aparțin „tetradrelor întunecate” (”dark tetrad”), termen propus de psihologii canadieni cu mai bine de 20 de ani în urmă, care face referire la persoanele definite de trăsături precum narcisismul, sadismul, psihopatia și machiavelismul (în psihologia modernă, se utilizează termenul pentru a desemna tendința de a manipula comportamentul altor persoane în vederea atingerii scopurilor proprii, machiavelismul fiind predispoziția de a percepe și trata indivizii ca pe obiecte ce pot fi manipulate, în vederea atingerii unui scop).
Studiul afirmă că machiavellienii, cei care tind să nu aibă încredere în guvernarea politică, sunt atrași de conceptul de criptomonede și investiția în monede digitale. Anul trecut, un alt studiu a constatat, de asemenea, că persoanele care posedă trăsături de personalitate cu tendințe de aversiune (antipatie profundă) socială sunt, de asemenea, mult mai predispuse să creadă în teorii ale conspirației. În aceeași măsură, cercetătorii au corelat frica de a pierde ceva de tagma psihopatiei – natura nesăbuită a psihopaților îi face mai predispuși la posibilitatea de a-și asuma riscuri mari, motiv pentru care investitorii în criptomonede caută adesea strategii de îmbogățire imediată. În psihologie, „tetraedra întunecată” face referire la cineva care prezintă comportament narcisist, machiavelic și psihopatic, iar cercetătorii de la Universitatea din Queensland au intervievat 556 de persoane care s-au identificat ca fiind „investitori cripto”, descoperind ulterior că prezintă semne ale acestei „tetradre întunecate”.
Conducătorul studiului, lector superior la universitate, Dr. Di Wang, a declarat că fanaticii conceptului de monede digitale și criptomonede prezintă trăsături de personalitate „îngrijorătoare”, care le permit acestora să exploateze mai ușor oamenii, făcându-i mai maleabili. „Trăsăturile tetradrelor întunecate sunt «întunecate» din cauza potențialului lor «malefic»: egoism extrem și ideea de a profita de alții, fără pic de empatie”. Tot el afirmă că „cei care fac parte din «tetradrele întunecate» își asumă, de cele mai multe ori, riscuri mărețe, iar teama de a pierde ceva este strict legată de egoism”. Dr. Wang a identificat, de asemenea, două motive predominante pentru care investițiile în criptomonede atrag astfel de persoane, prima fiind ideea de recompensă imediată asociată, în același timp, cu riscul ridicat de a pierde investiția.
În articolul pe care Wang l-a publicat împreună cu Dr. Brett Martin și Dr. Jun Yao, aceștia au scris faptul au identificat „două domenii principale de atracție: în primul rând, riscurile ridicate și potențialele randamente ridicate ale tranzacțiilor cu criptomonede fac atractivă ideea pentru persoanele pasionate de jocurile de noroc”, iar al doilea motiv a fost faptul că monedele digitale nu sunt monitorizate în mod tradițional, ceea ce tinde să atragă mai multe persoane care fac parte din „tetrada întunecată”, deoarece acestea nu au încredere în guvernarea politică, cu tot ce înseamnă ea.
Anul trecut, un alt studiu publicat în aceeași revistă, ”Personality and Individual Differences”, a demonstrat că cei care se aliniază personalității „tetradei întunecate” sunt mult mai predispuși să ofere credit diferitelor teorii ale conspirației, fiind mai „predispuși să aibă credințe ciudată, având o neîncredere înnăscută față de alți oameni și organizații guvernamentale”, afirmă Cameron Kay, doctorand în cadrul departamentului de psihologie de la Universitatea din Oregon. Kay a afirmat că cercetările sale intenționează să descopere de ce oamenii cred în conspirații, pentru a pune la cale strategii aferente în vederea combaterii dezinformării în masă. „Scopul pe termen lung este de a găsi modalități prin care să diminuăm ideile conspiraționiste în rândul persoanelor care prezintă un scor ridicat al acestor trăsături de personalitate”, a afirmat acesta.
Pentru a găsi răspunsuri, există numeroase modalități de a pune întrebări, să spun așa. Există tipuri diferite de studii – studii observaționale, de cohortă, teste randomizate controlate, studii clinice, studii populaționale, chestionare și sondaje – iar concluziile ce pot trase în urma realizării acestora diferă foarte mult: unele demonstrează existența unei relații cauzale, iar altele demonstrează existența asocierilor. Fiecare tip de studiu are avantaje și lacune specifice, și e cam imposibil să tragi concluzii viabile și definitive doar dintr-unul singur. Nu știu câte variabile se iau în calcul atunci când se fac diferite studii, dar știu că pot interveni numeroși factori de confuzie care pun, în cele din urmă, încrederea studiului respectiv la îndoială. În cele din urmă, acuzarea nu este echivalentă cu condamnarea. Suntem curioși care este părerea în legătură cu rezultatele acestui studiu – le consideri viabile sau, dimpotrivă, îți trezesc îndoieli?
