Lumea științifică este înmărmurită de rezultatele unui studiu care a avut în vedere cuantificarea efectelor survenite în urma administrării unui medicament numit dostarlimab, care se administrează intravenos, vândut sub denumirea de „Jemperli”. Acest medicament este, de fapt, un anticorp monoclonal utilizat în tratamentul cancerului endometrial. În studiul de față, un grup format din 18 pacienți a primit, timp de aproximativ 6 luni, un tratament bazat pe acest medicament. La final, s-a observat faptul că, la fiecare dintre ei, tumorile au dispărut. Dr. Luis Diaz, autorul articolului, a spus: „Cred că este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru în istoria cancerului”.
Pacienții care au făcut parte din studiu s-au confruntat în trecut cu tratamente epuizante, invazive, inclusiv chimio- și radioterapie, precum li intervenții chirurgicale dintre cele mai dureroase. Dr. Alan Venook, specialist în cancer colorectal la Universitatea din California, a declarat că „o remisiune completă, la fiecare pacient care a făcut parte din studiu, este nemaiîntâlnită”. Venook a lăudat rezultatele cercetării ca fiind „o premieră mondială”, menționând că absența efectelor secundare semnificative trebuie luată în considerare pentru a susține viabilitatea rezultatelor. Mai mult decât atât, Venook susține faptul că analizele ulterioare specifice au demonstrat, într-adevăr, că pacienții sunt vindecați.
Cu toate acestea, într-un editorial anexat lucrării, Dr. Hanna K. Sanoff, de la Lieneberger Comprehensive Cancer Center al Universității din Carolina de Nord, care nu este afiliată studiului, l-a numit „mic, dar convingător”, însă a afirmat și că nu este clar dacă pacienții au fost, într-adevăr, vindecați. „Se știu foarte puține lucruri privitoare la durata de timp necesară pentru a afla dacă un răspuns clinic complet echivalează, într-adevăr, cu o vindecare în proporție de 100%”, a adăugat Sanoff. Medicamentul care, în speță, „demaschează celulele canceroase”, costă aproximativ 6.798 de euro pentru o singură doză. În cadrul studiului, pacienților li s-a administrat o doză la fiecare trei săptămâni, timp de șase luni.
Cum s-a realizat revoluționarul studiu și care au fost rezultatele acestuia
Chimioterapia neoadjuvantă și radioterapia, urmate de rezecția chirurgicală a rectului reprezintă un tratament standard pentru cancerul rectal local avansat. Un anumit genotip al cancerului rectal este cauzat de deficiențe în repararea nepotrivirilor care cauzează mutația genei implicate în apariția cancerului. Deoarece cancerul colorectal cu un astfel de deficit este receptiv la inhibarea morții programate 1 (en. programmed death 1, PD-1, adică apoptoza 1) în contextul bolii metastatice, s-a emis ipoteza că blocarea punctelor de control ale apoptozei ar fi eficientă la pacienții cu cancer rectal local avansat, care prezintă deficit de reparare a nepotrivirilor.
Cercetătorii au inițiat un studiu prospectiv de fază 2 în care dostarlimab, un anticorp monoclonal anti-PD 1, cu agent unic, a fost administrat la fiecare 3 săptămâni, pentru 6 luni, la pacienții cu adenocarcinom rectal în stadiul II sau III, cu reparare deficitară a nepotrivirilor, în stadiul II sau III. Inițial, acest tratament trebuia să fie urmat de chimioradioterapie și intervenție chirurgicală standard, iar pacienții care prezentau răspuns clinic complet după finalizarea tratamentului cu dostarlimab urmau să continue fără chimioradioterapie și intervenție chirurgicală. La final, participanții la studiu urmau să fie împărțiți în funcție de rezultate:
- Cei care au avut un răspuns clinic complet pozitiv, susținut, la 12 luni după finalizarea tratamentului cu dostarlimab;
- Cei care au avut un răspuns patologic complet la 12 luni după finalizarea tratamentului cu dostarlimab, cu sau fără chimioradioterapie;
- Cei cu răspuns global (nici pozitiv, nici negativ) la 12 luni după finalizarea cu tratamentul neoadjuvant pe bază de dostarlimab, cu sau fără chimioradioterapie.
În total, 12 din cei 18 pacienți au reușit să ducă la bun sfârșit testul și tratamentul cu dostarlimab, după care au fost monitorizați, în continuare, pentru încă 6 luni. Toți cei 12 pacienți (100%) au avut un răspuns clinic complet, fără semne ale tumorii identificabile prin tehnici de imagistică prin rezonanță magnetică, tomografie cu emisie de pozitroni cu 18-fluorodeoxiglucoză, evaluare endoscopică, examinare rectală digitală sau biopsie. Niciun pacient nu făcuse radiochimioterapie sau fusese expus vreunei intervenții chirurgicale și nici nu au fost raportate cazuri de progresie sau recidivă în timpul monitorizării (adică în intervalul de 6-25 de luni după finalizarea tratamentului). De asemenea, nu s-au raportat reacții adverse.
Imunoterapia cancerului, una dintre metodele cu rezultatele cele mai bune
Concluzionând, cercetătorii au afirmat că, într-adevăr, cancerul rectal local avansat, cauzat de un deficit de reparare a nepotrivirilor, a fost foarte sensibil la blocarea PD-1 cu ajutorul anticorpului monoclonal. Cu toate acestea, după cum este de așteptat, monitorizarea permanentă pentru urmărirea dinamicii evolutive a bolii este necesară, în special pentru a evalua durata răspunsului fiziologic la acțiunea medicamentului numit dostarlimab. Chiar dacă medicamentul a avut o rată de succes de 100%, asta nu înseamnă că putem trage concluzii viabile încă, deoarece trebuie luate în calcul mult mai multe variabile.
În principiu, inspirația acestui studiu a fost reprezentată de rezultatele unui studiu anterior, condus de Dr. Diaz, în care pacienții au luat un medicament numit pembrolizumab (vândut sub numele de Keytruda). Acel studiu, la care au participat pacienți cu cancer avansat rezistent la tratamentul standard, a avut drept rezultat exact același lucru: tumorile pacienților nu doar că s-au micșorat, dar chiar s-au stabilizat și dispărut. În cadrul studiului actual, cercetătorii au vrut să vadă ar acționa un medicament similar, dostarlimab, dacă ar fi administrat înainte ca celulele canceroase să înceapă să se răspândească.
În speță, acest tip de tratament se concentrează pe anumite proteine numite „puncte de control”, produse de unele tipuri de celule ale sistemului imunitar, dar și de unele tipuri de celule tumorale. Punctele de control, care împiedică răspunsurile imunitare să fie prea puternice, pot împiedica uneori celulele imunitare din a distruge eficient celulele canceroase. Ca și pembrolizumab, dostarlimab este „un inhibitor al punctelor de control”. În esență, acesta permite celulelor imunitare să recunoască și să atace celulele canceroase, provocându-i răspunsul imun specific. După cum am spus, sunt necesare mult mai multe cercetări în domeniu, însă cu siguranță știința se află pe drumul cel bun.