Svante Pääbo este câștigătorul Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2022

A fost anunțat câștigătorul Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2022, iar acesta este geneticianul Svante Pääbo, „pentru descoperirile sale privind genomul homininilor dispăruți și evoluția speciei umane”. Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis astăzi, 3 octombrie 2022, să îi acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau medicină lui Svante Pääbo, care a reușit să secvențieze genomul speciei Homo neanderthalensis, o rudă dispărută a speciei Homo sapiens. De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominin necunoscut, denumit drept Denisova. A mai observat și că a avut loc un transfer de gene de la acești hominini care au dispărut, la Homo sapiens, în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux străvechi de gene are o relevanță fiziologică semnificativă afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții. Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi, paleogenomica. Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii vii de homininii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici.

Istoria Premiilor Nobel

Alfred Nobel s-a născut la Stockholm, în anul 1833, iar patru ani mai târziu s-a mutat în Rusia, unde tatăl său deținea o fabrică (în Sankt Petersburg), care se ocupa cu fabricarea de mine explozie și echipamente militare. Educația și-a format-o în Rusia, Paris și apoi Statele Unite, Nobel fiind un chimist strălucit. După încheierea Războiului Crimeei, Alfred Nobel s-a întors în țara sa natală, Suedia, unde și-a înființat propriul laborator pentru a experimenta crearea diferitelor tipuri de explozibili.

În anul 1863, acesta a inventat o modalitate prin care putea controla detonarea nitroglicerinei (un lichid volatil care nu fusese de mult timp descoperit, dar care era prea periculos pentru a fi utilizat). Doi ani mai târziu, în 1865, Alfred Nobel a inventat un detonator îmbunătățit, care a inaugurat utilizarea modernă a explozivilor puternici. Anterior, cel mai fiabil material exploziv era pulberea neagră, o formă de praf de pușcă. Totuși, în 1864, fabrica de nitroglicerină a lui Nobel a explodat, iar în explozie au murit fratele său mai mic și alte câteva persoane. Căutând un exploziv mult mai sigur, în 1867 Nobel a descoperit că în cazul în care combină nitroglicerină și o substanță poroasă numită ”kieselguhr” („diatomit”), obține un amestec extrem de exploziv, însă mult mai sigur de manevrat și utilizat. Alfred Nobel și-a botezat invenția cu numele de „dinamită”, de la cuvântul greces ”dynamis”, care înseamnă „putere”.

După ce a murit în Italia, pe data de 10 decembrie 1896, testamentul lui Nobel a relevat faptul că își dorește ca mare parte din averea sa să fie destinată creării unui fond de premii care urmau să fie acordate anual în domeniile fizicii, chimiei, medicinei, literaturii și păcii. În partea din testamentul său în care vorbea despre Premiul Nobel pentru Pace, Nobel scria că premiul va fi acordat „persoanei care a depus cele mai multe sau cele mai bune eforturi pentru fraternitatea dintre națiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor permanente, precum și pentru promovarea congreselor de pace”. La exact cinci ani după moartea sa, Premiile Nobel au început să fie acordate diferitelor persoane din întreaga lume.

Premiile Nobel se acordă, cu mici excepții, în fiecare an. Câștigătorii pot fi fie diferite persoane, fie diferite organizații (în special pentru Premiul Nobel pentru Pace), sub autoritatea Fundației Nobel, de către Academia Regală de Științe (Premiul Nobel pentru Fizică și Chimie), de către Institutul Karolinska (Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină), de către Academia Suedeză (Premiul Nobel pentru Literatură) și Comitetul Parlamentar Norvegian (Premiul Nobel pentru Pace). În anul 1968 a apărut și Premiul Nobel pentru Economie, creat de către Sveriges Riksbans, Banca Centrală a Suediei, în acord cu Fundația Nobel, care se acordă persoanelor cu contribuții majore și revoluționare în domeniul economic. Fiecare laureat al Premiului Nobel este desemnat la începutul lunii octombrie a fiecărui an (în diferite zile). Acesta primește, pe data de 10 decembrie, în Suedia, la Stockholm, o medalie de aur, o diplomă și o sumă (destul de însemnată) de bani.

Câștigătorul Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2022

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost împărțit de către David Julius și Ardem Patapoutian, Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska decernându-l „pentru descoperirile lor privind receptorii pentru temperatură și atingere”. Alfred Nobel a avut un interes pronunțat în cercetarea medicală. Prin intermediul Institutului Karolinska, a intrat în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890, iar fiziologul a lucrat, ulterior, în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franța. Fiziologia sau medicina reprezintă al treilea domeniu menționat de Nobel în testamentul său: „(…) averea menționată va fi împărțită în cinci părți egale, care vor fi repartizate după cum urmează: (…) o parte persoanei care va fi făcut cea mai importantă descoperire în domeniul fiziologiei sau al medicinei”. Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de către Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.

Geneticianul Svante Pääbo este câștigătorul Premiului Nobel pentru fiziologie sau Medicină 2022. Cu activitate de cercetare în domeniul geneticii, el a avut rezultate însemnate în ceea ce privește genomul homininilor (care include genurile Homo și Pan, dar exclude genul Gorilla) dispăruți, reușind să traseze o hartă fidelă a evoluției speciei umane.

Programul Premiilor Nobel 2022

Ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel se vor desfășura în perioada 3-10 octombrie, după următorul program:

• Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină – luni, 3 octombrie, ora 11:30 CEST;
• Premiul Nobel pentru Fizică – marți, 4 octombrie, ora 11:45 CEST;
• Premiul Nobel pentru Chimie – miercuri, 5 octombrie, ora 11:45 CEST;
• Premiul Nobel pentru Literatură – joi, 6 octombrie, ora 13:00 CEST;
• Premiul Nobel pentru Pace – Vineri, 7 octombrie, ora 11:00 CEST;
• Premiul Nobel pentru Economie – Luni, 10 octombrie, ora 11:45 CEST.