Autor: Cioată Andrei

Avatar of Cioată Andrei

Pasionat de știință, literatură, tehnologie și scris, cinefil, în ultimii ani am publicat trei cărți de ficțiune, proză și poezie, și dețin un blog pe care postez recenzii de cărți. Îmi place să mă documentez în mod constant din toate domeniile, mergând pe ideea că într-o lume minimalistă, generaliștii întotdeauna vor triumfa. Internetul reprezintă o sursă infinită de informații – de aceea, a redacta articole nu reprezintă doar o activitate pe care o fac cu plăcere și seriozitate, ci și una datorită căreia reușesc, în mod constant, să-mi îmbunătățesc perspectiva asupra a ceea ce ne înconjoară și definește dinamica lumii în care trăim.

Luni, 28 noiembrie, imediat după ora 15:00 CST, nava spațială Orion a celor de la NASA, fără echipaj, a atins cea mai mare distanță de Pământ pe care o va parcurge pe perioada misiunii în care a fost lansat, Artemis I – 432.210 kilometri. De asemenea, nava spațială a surprins imagini ale Pământului și ale Lunii împreună, pe parcursul zilei, inclusiv imagini ale lunii în care părea că eclipsa Pământul. Ajunsă la jumătatea misiunii, în ziua de zbor 13, dintr-o misiune care vrea să dureze 25,5 zile, nava spațială rămâne (încă) în stare de integritate structurală și funcțională, în timp…

Read More

Domeniul inteligenței artificiale a luat naștere încă din 1956. De atunci, a trecut prin numeroase cicluri de entuziasm urmate de pesimism. Oamenii de știință care studiază în acest domeniu au o denumire specifică pentru aceste două perioade: „veri IA” (în limba engleză, AI summers) și „ierni IA” (în limba engleză, AI winters). Fiecare val s-a bazat pe o nouă tehnologie care părea să promită să ne ducă pe calea spre crearea mașinilor inteligente, dar aceste inovații nu au reușit să se ridice la înălțimea așteptărilor. În prezent, inteligența artificială se află din nou în ceea ce poartă numele de „vară…

Read More

Spre deosebire de nanosistemele artificiale, sistemele biologice sunt în așa fel concepute încât, în mod ideal, să răspundă la necesitățile și reacțiile mediului intern. În această privință, diferite tampoane moleculare naturale asigură livrarea cantitativă cu precizie a unor molecule specifice, prin mecanisme autoreglate, bazate pe principiul lui Le Chatelier („legea echilibrului chimic”). Într-un studiu, un grup de cercetători a aplicat principiul lui Le Chatelier, proiectând tampoane moleculare autoreglate de ADN pentru medicamentul chimioterapeutic doxorubicină și agentul antimalarie numit chinină. Ei au demonstrat faptul că tampoanele pe bază de aptameri (adică secvențe scurte de ADN sau ARN sintetic, care leagă o…

Read More

Unul dintre scenariile convenționale privitoare la modul în care oamenii se raportează, deseori, la sfârșitul inevitabil. Viața este plină de surprize – inclusiv cea a felului în care se va termina. Iar acest lucru ar putea fi valabil mai ales pentru noi, ca specie umană. În cele din urmă, spațiul este un loc periculos și suntem niște creaturi minuscule care, cu disperare, încearcă să se agațe de o planetă care, practic, se învârte în întuneric. În jurul Pământului se află un Univers extrem de vast, necunoscut, plin de stele care explodează, găuri negre masive, și, de ce nu, chiar ființe…

Read More

O echipă condusă de Jeff Thompson (Universitatea Princeton) a reușit să dezvolte cu succes o metodă de corecție semnificativ mai eficientă decât altele în ceea ce privește erorile identificate de-a lungul timpului în calculatoarele cuantice. Tehnica inedită de corectare a erorilor în aceste calculatoare cuantice poate elimina o barieră semnificativă care stă în calea unei noi și puternice metode de calcul: calculul cuantic. Corectarea erorilor este un subiect foarte des abordat în ceea ce privește calculatoarele tradiționale. Pentru a transmite și a primi date, fiecare telefon mobil, spre exemplu, necesită verificări și ajustări. Calculatoarele cuantice au un potențial extraordinar de…

Read More

În domeniul fizicii, cvasiparticulele și excitațiile colective sunt fenomene emergente care apar în momentul în care un sistem complicat microscopic (un solid, spre exemplu) se comportă ca și cum ar conține diferite particule care interacționează slab în vid. De exemplu, pe măsură ce un electron călătorește printr-un semiconductor, mișcarea acestuia este perturbată într-un mod specific, complex, de interacțiunile sale cu alți electroni și cu nucleii atomici. Electronul, astfel, se comportă ca și când ar avea o masă efectivă care călătorește neperturbată în vid. Prin urmare, acest tip de electron se numește „cvasiparticulă de electroni”. În mod similar, mișcarea agregată a…

Read More

Dispozitivele pe bază de nanofire pot fi utilizate într-o varietate de aplicații electronice, pornind de la circuite digitale ultrascalare, la rețele de comunicații G5 și nu numai. Cu toate acestea, de obicei dispozitivele sunt limitate la aplicații de mică putere din cauza conductivității electrice relativ scăzute și a capacității limitate ale nanofirelor de a suporta tensiuni prea ridicate. Într-un studiu recent, publicat în Nature Electronics, oamenii de știință au demonstrat că nanofirele AlGaN/GaN cu bandă largă, care conțin mai multe canale bidimensionale „umplute” cu gaz de electroni, pot fi utilizate pentru a crea tranzistori tri-poartă (tri-gate) cu mobilitate ridicată a…

Read More

Sunt, poate, chiar sute de ani de când teleportarea este o constantă în literatura science-fiction. Însă doar atât. Totuși, mai mult ca sigur când auzi de ideea de „teleportare”, te gândești că ți-ar fi mult mai ușor să pocnești din degete și să ajungi într-un anumit loc, nu? Ai putea călători mai mult (și mai ieftin), ai putea să te trezești doar cu câteva minute înainte de a merge la locul de muncă și așa mai departe. Cu alte cuvinte, teleportarea ar avea numai beneficii (bineînțeles, într-un scenariu fantezist și optimist). Totuși, este posibilă teleportarea? Și dacă este posibilă, de…

Read More

Memoria emoțională este crucială pentru supraviețuirea speciei umane (și nu numai), dar poate, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea și menținerea tulburărilor asociate cu sentimente cum ar fi frica, dezgustul, în cazul unor experiențe neplăcute. Într-un studiu care a utilizat protocoale de imagistică cerebrală funcțională, utilizate pe scară largă, un grup de oameni de știință și-au propus să studieze cerebelul și conexiunile cerebral-cerebeloase care ar putea fi implicate atât în fundamentarea memoriei superioare asociate cu informațiile vizuale care trezesc emoții, cât și potențiala funcție a memoriei emoționale a acestei structuri. Constatările lor extind, implicit, cunoștințele privitoare la rolul cerebelului în…

Read More

O echipă de ingineri de la MIT și de la Universitatea Tehnică din München au reușit să creeze o celulă de combustibil extrem de subțire care ar putea genera electricitate folosindu-se de glucoza din organism. Microcipul din siliciu care poate genera electricitate are 30 de microcelule individuale în care glucoza este transformată în energie, susținând faptul că invenția lor ar putea alimenta cu energie implanturi miniaturale și senzori electronici de mici dimensiuni. Ei au reușit să proiecteze un nou tip de celulă de combustibil care poate transforma, în mod direct, glucoza în electricitate. Dispozitivul este mult mai mic (400 de…

Read More

O echipă de oameni de știință au descoperit o planetă care are potențialul de a ne oferi condițiile necesare susținerii vieții. Aflându-se la 100 de ani lumină de Pământ, se speculează faptul că speranța medie de viață, pe aceasta, ar fi de 3.158 de ani. Sună a science-fiction, nu? Mai mult decât atât, echipa internațională de oameni de știință, condusă de către astrofizicianul Laetitia Delrez ar fi descoperit două planete pe orbita stelei TOI-4306, nu una. TOI-4306 este o stea cu o temperatură de două ori mai mică decât cea a soarelui, iar soarele are dimensiunea de 6,5 ori mai…

Read More

Ben S. Bernanke, Douglas W. Diamond și Philip H. Dybvig sunt câștigătorii Premiului Nobel 2022 pentru Științe Economice, „pentru cercetările efectuate în domeniul bancar și al crizelor financiare”. Conform Comitetului Nobel, descoperirile lor au îmbunătățit modul în care pot fi abordate crizele financiare, îmbunătățind în mod semnificativ modul în care putem înțelege ce rol joacă băncile în economie, în special în timpul crizelor financiare. O constatare importantă a cercetărilor lor este motivul pentru care evitarea colapsului bancar este vitală. Cercetările din domeniul bancar modern clarifică de ce avem bănci, cum să le facem mai puțin vulnerabile în situații de criză…

Read More