Autor: Cioată Andrei

Avatar of Cioată Andrei

Pasionat de știință, literatură, tehnologie și scris, cinefil, în ultimii ani am publicat trei cărți de ficțiune, proză și poezie, și dețin un blog pe care postez recenzii de cărți. Îmi place să mă documentez în mod constant din toate domeniile, mergând pe ideea că într-o lume minimalistă, generaliștii întotdeauna vor triumfa. Internetul reprezintă o sursă infinită de informații – de aceea, a redacta articole nu reprezintă doar o activitate pe care o fac cu plăcere și seriozitate, ci și una datorită căreia reușesc, în mod constant, să-mi îmbunătățesc perspectiva asupra a ceea ce ne înconjoară și definește dinamica lumii în care trăim.

În domeniul fizicii, cvasiparticulele și excitațiile colective sunt fenomene emergente care apar în momentul în care un sistem complicat microscopic (un solid, spre exemplu) se comportă ca și cum ar conține diferite particule care interacționează slab în vid. De exemplu, pe măsură ce un electron călătorește printr-un semiconductor, mișcarea acestuia este perturbată într-un mod specific, complex, de interacțiunile sale cu alți electroni și cu nucleii atomici. Electronul, astfel, se comportă ca și când ar avea o masă efectivă care călătorește neperturbată în vid. Prin urmare, acest tip de electron se numește „cvasiparticulă de electroni”. În mod similar, mișcarea agregată a…

Read More

Dispozitivele pe bază de nanofire pot fi utilizate într-o varietate de aplicații electronice, pornind de la circuite digitale ultrascalare, la rețele de comunicații G5 și nu numai. Cu toate acestea, de obicei dispozitivele sunt limitate la aplicații de mică putere din cauza conductivității electrice relativ scăzute și a capacității limitate ale nanofirelor de a suporta tensiuni prea ridicate. Într-un studiu recent, publicat în Nature Electronics, oamenii de știință au demonstrat că nanofirele AlGaN/GaN cu bandă largă, care conțin mai multe canale bidimensionale „umplute” cu gaz de electroni, pot fi utilizate pentru a crea tranzistori tri-poartă (tri-gate) cu mobilitate ridicată a…

Read More

Sunt, poate, chiar sute de ani de când teleportarea este o constantă în literatura science-fiction. Însă doar atât. Totuși, mai mult ca sigur când auzi de ideea de „teleportare”, te gândești că ți-ar fi mult mai ușor să pocnești din degete și să ajungi într-un anumit loc, nu? Ai putea călători mai mult (și mai ieftin), ai putea să te trezești doar cu câteva minute înainte de a merge la locul de muncă și așa mai departe. Cu alte cuvinte, teleportarea ar avea numai beneficii (bineînțeles, într-un scenariu fantezist și optimist). Totuși, este posibilă teleportarea? Și dacă este posibilă, de…

Read More

Memoria emoțională este crucială pentru supraviețuirea speciei umane (și nu numai), dar poate, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea și menținerea tulburărilor asociate cu sentimente cum ar fi frica, dezgustul, în cazul unor experiențe neplăcute. Într-un studiu care a utilizat protocoale de imagistică cerebrală funcțională, utilizate pe scară largă, un grup de oameni de știință și-au propus să studieze cerebelul și conexiunile cerebral-cerebeloase care ar putea fi implicate atât în fundamentarea memoriei superioare asociate cu informațiile vizuale care trezesc emoții, cât și potențiala funcție a memoriei emoționale a acestei structuri. Constatările lor extind, implicit, cunoștințele privitoare la rolul cerebelului în…

Read More

O echipă de ingineri de la MIT și de la Universitatea Tehnică din München au reușit să creeze o celulă de combustibil extrem de subțire care ar putea genera electricitate folosindu-se de glucoza din organism. Microcipul din siliciu care poate genera electricitate are 30 de microcelule individuale în care glucoza este transformată în energie, susținând faptul că invenția lor ar putea alimenta cu energie implanturi miniaturale și senzori electronici de mici dimensiuni. Ei au reușit să proiecteze un nou tip de celulă de combustibil care poate transforma, în mod direct, glucoza în electricitate. Dispozitivul este mult mai mic (400 de…

Read More

O echipă de oameni de știință au descoperit o planetă care are potențialul de a ne oferi condițiile necesare susținerii vieții. Aflându-se la 100 de ani lumină de Pământ, se speculează faptul că speranța medie de viață, pe aceasta, ar fi de 3.158 de ani. Sună a science-fiction, nu? Mai mult decât atât, echipa internațională de oameni de știință, condusă de către astrofizicianul Laetitia Delrez ar fi descoperit două planete pe orbita stelei TOI-4306, nu una. TOI-4306 este o stea cu o temperatură de două ori mai mică decât cea a soarelui, iar soarele are dimensiunea de 6,5 ori mai…

Read More

Ben S. Bernanke, Douglas W. Diamond și Philip H. Dybvig sunt câștigătorii Premiului Nobel 2022 pentru Științe Economice, „pentru cercetările efectuate în domeniul bancar și al crizelor financiare”. Conform Comitetului Nobel, descoperirile lor au îmbunătățit modul în care pot fi abordate crizele financiare, îmbunătățind în mod semnificativ modul în care putem înțelege ce rol joacă băncile în economie, în special în timpul crizelor financiare. O constatare importantă a cercetărilor lor este motivul pentru care evitarea colapsului bancar este vitală. Cercetările din domeniul bancar modern clarifică de ce avem bănci, cum să le facem mai puțin vulnerabile în situații de criză…

Read More

Premiul Nobel pentru Pace 2022 a fost acordat militantului pentru drepturile omului Bialiatski Ales, din Belarus, organizației ucrainiene pentru drepturile omului Center for Civil Liberties și organizației ruse pentru drepturile omului Memorial. Laureații Premiului Nobel pentru Pace nu doar că reprezintă societatea civilă din țările lor de origine, dar de foarte mulți ani promovează dreptul de a-ți face vocea auzită, de a critica regimul aflat la puterea și de a proteja, cu sfințenie, drepturile fundamentale ale cetățenilor. Aceștia au depus un efort remarcabil pentru în ceea ce privește documentarea crimelor de război, încălcarea drepturilor omului și abuzurile de putere. Împreună,…

Read More

Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură 2022 este scriitoarea franceză Annie Ernaux, conform Academiei Suedeze, „pentru curajul și acuitatea clinică cu care reușește să descopere rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei personale”. În scrierile sale, printre care se numără cărțile A Woman’s Story (1988), Shame (1998), Getting Lost (2022), Exteriors (1996), Eranux examinează, în mod constant și din unghiuri diferite, multilateral, o viață marcată de disparități puternice în ceea ce privește genul, limba, clasa socială. Drumul ei spre statutul de autoare a fost lung și anevoios. Opera sa literară este, în esență, autobiografică, iar debutul literar și l-a făcut în…

Read More

Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și J. Barry Sharpless sunt câștigătorii Premiului Nobel pentru Chimie 2022, justificarea celor de la Swedish Royal Academy fiind pentru „dezvoltarea sintezei chimice («click chemistry») și a chimiei bioortogonale”. Premiul Nobel pentru Chimie din acest an face referire la facilitarea proceselor dificile. Barry Sharpless și Morten Meldal au pus bazele unei forme funcționale de chimie, click chemistry, care, în traducere aproximativă, înseamnă „chimia de sinteză”, în care blocurile moleculare de construcție se îmbină mai rapid și mai eficient. Carolyn Bertozzi a dus totul la un alt nivel, începând să utilizeze tipul specific de chimie în…

Read More

Cipuri care imită modul în care funcționează creierul uman, inovații tot mai uimitoare în acest domeniu al tehnologiei – iar lucrurile nu se opresc aici, deoarece într-un studiu recent, publicat în prestigioasa revistă Nature Electronics, pe data de 22 august 2022, o echipă de cercetători a reușit să observe faptul că „există un material care are capacități de învățare asemănătoare cu cele ale creierului uman”: dioxidul de vanadiu (VO2) poate „să țină minte” istoricul specific al stimulilor externi care i-au fost aplicați anterior. Acest lucru a fost observat, în principal, din pură întâmplare, așa cum se fac marile descoperiri: în…

Read More

Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger sunt câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2022, asta după ce ieri, 3 octombrie 2022, cercetătorul suedez Svante Pääbo a câștigat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat, în total, de 116 ori, însumând 222 de laureați de-a lungul anilor 1901 și 2022. John Bardeen a fost singurul dublu laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1956 și 1972. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann „pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificarea variabilității și predicția fiabilă a încălzirii…

Read More