Free cookie consent management tool by TermsFeed

Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și J. Barry Sharpless sunt câștigătorii Premiului Nobel pentru Chimie 2022, justificarea celor de la Swedish Royal Academy fiind pentru „dezvoltarea sintezei chimice («click chemistry») și a chimiei bioortogonale”. Premiul Nobel pentru Chimie din acest an face referire la facilitarea proceselor dificile. Barry Sharpless și Morten Meldal au pus bazele unei forme funcționale de chimie, click chemistry, care, în traducere aproximativă, înseamnă „chimia de sinteză”, în care blocurile moleculare de construcție se îmbină mai rapid și mai eficient. Carolyn Bertozzi a dus totul la un alt nivel, începând să utilizeze tipul specific de chimie în organismele vii. „Premiul pentru chimie din acest an face referire la faptul că nu trebuie să complicăm prea mult lucrurile, ci să lucrăm mult mai ușor și mult mai simplu. Astfel, moleculele funcționale pot fi construite utilizând căi și protocoale mult mai simple și mult mai eficiente”, a declarat Johan Åqvist, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie.

Barry Sharpless – laureat pentru a doua oară la Premiul Nobel pentru Chimie – este cel care a dat startul acestui domeniu. În jurul anului 2000, el a inventat conceptul de ”click chemistry”, care este o formă simplă și fiabilă a chimiei, în care reacțiile au loc rapid și se evită formarea de produși secundari nedoriți. La scurt timp după, Morten Meldal și Barry Sharpless, lucrând în mod independent unul de celălalt – au prezentat ceea ce este prezent de-o importanță imensă în domeniul ”chimiei click”: cicloadiția azidă-alchină catalizată de cupru. Această reacție este nu doar eficientă, ci și „elegantă”, acum utilizată pe scară largă. Printre multe alte utilizări, este folosită și în dezvoltarea de produse farmaceutice, cartografierea ADN-ului și pentru crearea anumitor tipuri de materiale cu eficiență superioară. Carolyn Bertozzi a dus conceptul la un cu totul alt nivel, atunci când s-a decis să cartografieze biomoleculele importante de pe suprafața celulelor, adică glicanii.

Ea a dezvoltat reacții click care funcționează în interiorul organismelor vii, reacțiile pe care a reușit să le dezvolte – reacții bioortogonale – având loc fără a perturba biochimia fiziologică și vitală a celulei gazdă. La nivel mondial, reacțiile de acest gen sunt folosite de către cercetători pentru a îmbunătăți targetarea produselor farmaceutice folosite împotriva cancerului, în prezent testate în cadrul a numeroase studii clinice. În esență, ”chimia click” și reacțiile bioortogonale au dus chimia în ceea ce a fost numit „era funcționalismului”, iar acest pas este unul esențial, de o importanță vitală în ceea ce privește domeniul cercetării, îmbunătățind calitatea studiilor de cercetare din diferitele domenii de activitate. În 2021, anul trecut, laureații Premiului Nobel au fost Benjamin List și David MacMillan, „pentru dezvoltarea organocatalizei asimetrice”.

Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și K. Barry Sharpless
Ilustrație: Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și K. Barry Sharpless, C: Johan Jarnestad/The Royal Swedish Academy of Sciences

Alfred Nobel a stipulat în testamentul său ca banii să fie folosiți în vederea dezvoltării unei serii de premii pentru cei care vor oferi „cele mai mari beneficii omenirii” din domeniul fizicii, chimiei, păcii, fiziologiei sau medicinei și literaturii. Deși Nobel a scris mai multe testamente în timpul vieții, ultimul a fost scris în ultimul an înainte de a muri și a fost semnat de către Swedish-Norwegian Club în Paris, la data de 27 noiembrie 1895. Nobel a lăsat moștenire 94% din averea sa totală, aproximativ 31 de milioane de coroane suedeze, pentru înființarea și dezvoltarea celor cinci Premii Nobel. Din cauza scepticismului creat în jurul testamentului, abia la 26 aprilie 1897 acesta a fost aprobat de Storting (Parlamentul Norvegian).

Membrii Comitetului Nobel norvegian care urmau să acorde Premiul Nobel pentru Pace au fost numiți la scurt timp după ce testamentul a fost aprobat. Au urmat organizațiile de acordare a premiilor: Karolinska Institutet (7 iunie), Academia Suedeză (9 iunie) și Academia Regală Suedeză de Științe (11 iunie). Fundația Nobel a ajuns apoi la un acord cu privire la liniile directoare pentru modul de acordare a Premiului Nobel. În 1900, statutul nou creat al Fundației Nobel a fost promulgat de Regele Oscar al II-lea. Conform testamentului lui Nobel, Academia Regală Suedeză de Științe urma să acorde Premiul Nobel pentru Chimie. Comitetul și instituția care servește drept comisie de selecție pentru premiu anunță, de obicei, numele laureaților în luna octombrie. Ulterior, premiul este decernat în cadrul unor ceremonii oficiale care au loc, anual, la data de 10 decembrie, la aniversarea morții lui Alfred Nobel.

„Momentul de maxim interes al ceremoniei de decernare a Premiului Nobel de la Stockholm este cel în care fiecare laureat face un pas în față pentru a primi premiul din mâinile Majestății Sale, Regele Suediei. Laureatul Nobel primește trei lucruri: o diplomă, o medalie și un document care atestă valoarea premiului”. Ulterior, banchetul Nobel are loc la Primăria din Stockholm. Pot fi selectați cel mult trei laureați și două lucrări diferite – premiul poate fi acordat unui număr de maximum trei laureați pe an. Nominalizările sunt examinate de către un comitet și se întocmește o listă cu aproximativ două sute de candidați preliminari. Această listă este transmisă unor experți din domeniu, care elimină toate numele, cu excepția a aproximativ cincisprezece. Comitetul prezintă un raport cu recomandări instituției corespunzătoare, adică Academiei Regale Suedeze de Științe. Premiul în domeniul chimiei presupune ca semnificația realizărilor care sunt recunoscute „să fie testată de către timp”. În practică, asta înseamnă că intervalul dintre descoperire și premiu este de obicei de aproximativ 20 de ani, dar poate fi și mai lung.

Share.
Avatar of Cioată Andrei

Pasionat de știință, literatură, tehnologie și scris, cinefil, în ultimii ani am publicat trei cărți de ficțiune, proză și poezie, și dețin un blog pe care postez recenzii de cărți. Îmi place să mă documentez în mod constant din toate domeniile, mergând pe ideea că într-o lume minimalistă, generaliștii întotdeauna vor triumfa. Internetul reprezintă o sursă infinită de informații – de aceea, a redacta articole nu reprezintă doar o activitate pe care o fac cu plăcere și seriozitate, ci și una datorită căreia reușesc, în mod constant, să-mi îmbunătățesc perspectiva asupra a ceea ce ne înconjoară și definește dinamica lumii în care trăim.

Lasa un raspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.