China a lansat, conform South China Morning Post, primul portavion din lume capabil să funcționeze pe cont propriu, ceea ce conferă țării un avantaj militar major. Nava, care are o lungime de aproape 90 de metri, poate transporta, recupera și coordona până la 50 de vehicule aeriene fără pilot la bord în același timp, fără a fi nevoie de operatori umani. Zhu Hai Yun a fost construit de Huangpu Wenchong din provincia Guangzhou, situat în sudul Chinei. Nu este clar câte dintre aceste nave intenționează să construiască China, dar este clar că vor avea un impact major asupra capacității țării de a-și crește puterea militară din acest domeniu.
„Nu ne așteptăm ca acest portavion să navigheze singur în porturi aglomerate. În schimb, Zhu Hai Yun va funcționa în modul de control de la distanță până când se va afla în largul mării, iar apoi sistemele sale autonome vor prelua controlul”, explică profesorul Dake Chen, de la Școala de Oceanografie a Academiei Chineze de Științe.
Inteligența artificială
Sistemul de inteligență artificială al lui Zhu Hai Yun, Intelligent Mobile Ocean Stereo Observing System (IMOSOS), este cunoscut în întreaga lume pentru capacitatea sa de a controla de la distanță navele sau de a naviga în mod autonom cu ajutorul unor senzori de ultimă generație. IMOSOS utilizează date din diverse surse, inclusiv imagini din satelit, pentru a construi un model 3D al mediului oceanic. Acest lucru permite sistemului să identifice caracteristici precum curenții, vârtejurile și obstacolele care altfel ar putea fi nedetectabile. IMOSOSOS a fost esențial pentru a ajuta navele lui Zhu Hai Yun să evite situațiile periculoase și să navigheze în siguranță prin apele înșelătoare. Datorită acestei tehnologii de ultimă oră, Zhu Hai Yun se află în prima linie a explorării oceanelor.
Portavionul este deja echipat pentru a efectua misiuni coordonate în largul mării, inclusiv pentru desfășurarea de rețele adaptive orientate, capabile să ofere vederi tridimensionale ale unor ținte specifice. Dronele și alte aeronave fără pilot pot ateriza pe punte fără intervenția unor computere externe sau a unor operatori umani. Portavionul este, de asemenea, echipat cu un sistem avansat care poate urmări și doborî rachetele inamice. Acest sistem este conceput pentru a se apăra atât împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune, cât și a celor cu rază lungă de acțiune. În plus, portavionul este echipat cu un sistem radar de ultimă generație care poate detecta avioanele inamice care se apropie și poate direcționa propriile avioane de luptă pentru a le intercepta. Acest sistem este esențial pentru a proteja portavionul de atacurile aeriene. În cele din urmă, portavionul este echipat cu un sistem de comunicații sofisticat care permite forțelor să își coordoneze eforturile și să rămână în contact unele cu altele în timp ce se află pe mare. Acest sistem este vital pentru a asigura că forțele pot comunica între ele și își pot coordona activitățile, chiar și în cele mai ostile medii.
Utilizare militară
Compania responsabilă de construirea celui mai mare portavion din lume a declarat că nimic nu împiedică ca acesta să fie folosit în viitor în misiuni de transport și coordonare a submarinelor, a dronelor și a avioanelor autonome în teritorii ostile. Declarația a fost făcută ca răspuns la criticile potrivit cărora nava este prea mare și prea scumpă pentru a fi folosită în astfel de misiuni. Cu toate acestea, compania susține că dimensiunea și costul navei reprezintă de fapt un avantaj, deoarece permite transportarea la bord a mai multor echipamente și personal. În plus, sistemele complet automatizate ale navei o fac ideală pentru a opera într-o zonă de război. Prin urmare, compania consideră că nava are un viitor strălucit în față ca un activ cheie în operațiunile militare.
„Obiectivul principal al lui Zhu Hai Yun este de a oferi o viziune științifică mai realistă și mai precisă în mediile marine, dar rolul său militar nu poate fi exclus, în principal datorită sistemului său de comunicare adaptiv, care poate fi configurat pentru orice tip de situație”, conchide profesorul Dake Chen.
