Tehnologia, bineînțeles, face parte din domeniul științific, dar de data aceasta nu vom vorbi la modul general despre cele mai importante descoperiri științifice făcute de-a lungul timpului, ci despre 20 de descoperiri revoluționare dintr-un domeniu specific: tehnologia. Poate majoritatea fizicienilor, cum ar fi Isaac Newton, Einstein nu au descoperit, întocmai, ceva anume (deși, bineînțeles, au făcut acest lucru), dar prin teoriile pe care le-au brevetat, prin contribuțiile pe care și le-au adus în acest domeniu, au reușit să pună bazele dezvoltării a numeroase mecanisme care definesc lumea de astăzi: motorul cu combustie, tehnologia de localizare GPS, construirea avioanelor și proiectarea clădirilor.
În esență, contribuția lor este una de amplitudine magnifică, de necontestat. Iar cum tehnologia este într-o permanentă dezvoltare și, de altfel, suntem dependenți de tehnologie (iar acest lucru nu este sub nicio formă ceva rău), tot mai multe descoperiri încep să se facă – noi tehnologii, noi dispozitive, noi direcții de abordare ale inteligenței artificiale. Totuși, cum toate sunt fundamentate pe „ceea ce a fost în urmă”, haideți să vedem care sunt 20 cele mai importante descoperiri și invenții revoluționare din domeniul tehnologiei.
Cuprins
Motorul cu aburi
Dacă nu s-ar fi descoperit motorul cu aburi, atunci mașinile, avioanele, trenurile, fabricile de producție nu ar fi existat. Primele dovezi ale utilizării practice ale combustiei externe datează încă din 1968, când Thomas Sarvery a dezvoltat o pompă de apă și aburi. Spre sfârșitul anilor 1700, procesul a fost perfecționat de către James Watt, ceea ce a continuat să alimenteze unele dintre cele mai importante salturi din istoria omenirii, în special în timpul Revoluției Industriale. Pe parcursul secolului al XIX-lea, combustia externă a permis îmbunătățirea semnificativă a posibilităților de transport, agriculturii și producției, ceea ce a permis și ascensiunea unor „superputeri mondiale” cum ar fi Statele Unite și Marea Britanie. Cel mai important dintre toate a fost, de fapt, principiul de bază al funcționării acestui motor: transformarea energiei în randament de mișcare, ceea ce a dat undă verde inovațiilor ulterioare: motorul cu combustie internă, turbinele cu reacție, care au dus, în cele din urmă, la apariția automobilelor și avioanelor secolului al XX-lea.
Telegraful
Telegraful a fost prima descoperire dintr-un șir lung de descoperiri în domeniul comunicațiilor, care a inclus, mai târziu, radioul, telefoanele și poșta electronică. Dezvoltat de multe figuri istorice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, telegraful a folosit, la început, codul Morse inventat de Samuel Morse pentru a transmite mesaje prin oprirea intermitentă a fluxului de electricitate de-a lungul firelor de comunicații. Liniile telegrafice s-au înmulțit de-a lungul anilor, iar în jurul anilor 19005 ajungeau chiar să străbată oceane, înconjurând globul. Telegraful și dispozitivele succesoare fără fir au pus bazele unor progrese majore în ceea ce privește comunicarea la nivel mondial: posibilitatea de trimite rapid mesaje, pe distanțe extraordinar de mari, a avut un impact extraordinar asupra comerțului, relațiilor politice dintre țări, industriei, mass-mediei și economiei, punând bazele erei informaționale în care încă trăim.
Lentilele
La o privire de ansamblu, ai putea spune că sunt niște invenții banale, însă utilizarea lor a permis oamenilor să arunce o privire mult mai amănunțită asupra universului în care trăim: observarea corpurilor cerești, descoperirea galaxiilor și descrierea mecanismelor și formei celor mai mici creaturi și celule vii. Prima utilizare a lentilelor datează din secolul al XIII-lea, drept accesoriu folosit de către cei cu vedere slabă, iar primele microscoape și telescoape au apărut abia la sfârșitul secolului al XVI-lea: personalități precum Anton van Leeuwenhoek și Robert Hook sunt primii care au inventat microscopul, observând celulele vegetale și animale, iar Galileo Galilei și Johannes Kepler au folosit telescopul pentru a cartografia locul Pământului în acest univers. Aceste utilizări timpurii au fost primii pași spre dezvoltarea unor dispozitive precum microscopul electronic și chiar telescopul spațial Hubble. De-atunci, lentilele de mărire au permis realizarea de descoperiri într-o sumedenie de domenii: arheologie, chirurgie, astronomie, biologie și multe altele.
Tranzistorii
Tranzistorii reprezintă o componentă esențială în (aproape) toate dispozitivele pe care le folosim. Acestea au fost pentru prima dată dezvoltate în anul 1947, de către Laboratoarele Bell, permițând controlul precis al cantității și fluxului de curent prin anumite circuite. Prima utilizare a acestora a fost în radiouri, iar de-atunci au devenit o piesă elementară a circuitelor din numeroase dispozitive electronice: computere, televizoare, telefoane mobile. Conform Legii lui Moore, cantitatea de tranzistori din circuitele integrate se dublează aproape la fiecare doi ani, astfel încât impactul lor asupra dezvoltării tehnologiei este de necontestat.
Busola
Într-adevăr, acum nu mai sunt la modă, fiind depășite de sateliți și de sistemele GPS, însă impactul lor asupra navigației și explorării lumii, cândva în trecut, a fost semnificativ. Inventate inițial în China, până în secolul al XIV-lea, busolele au înlocuit pe scară largă mijloacele astronomice (ghidarea după stele), fiind principalul instrument de navigație folosit de către marinari. Astfel, a oferit exploratorilor o metodă fiabilă de a traversa oceanele lumii, descoperind noi locuri, ceea ce a declanșat „Epoca Descoperirilor” care a adus Europei bogăția și puterea care, mai târziu, au alimentat Revoluția Industrială. Putem spune că busola, de fapt, a permis interacțiunea dintre culturile lumii, anterior izolate.
Presa tipografică
Dezvoltată în jurul anului 1440 la Mainz (Germania), presa tipografică a lui Johannes Guttenberg a reușit să îmbunătățească semnificativ „modelele” deja existente, prin utilizarea unei matrițe care permitea producerea rapidă a pieselor tipografice realizate din aliaj de plumb. Această metodă a permis copierea cărților în linii mari de producție, o tipografie fiind capabilă să creeze până la 4000 de pagini pe zi. Până în jurul anului 1500, peste 1000 de prese tipografice Gutenberg erau utilizate în întreaga Europă, iar până în secolul următor, peste 200 de milioane de cărți au fost create. Astfel, presa tipografică nu doar că a făcut ca acestea să fie mult mai accesibile celor cu venituri foarte mici, dar a pus și bazele Iluminismului, facilitând răspândirea ideilor și credințelor. În anul 1518, adepții lui Martin Luther King au folosit tiparnița pentru a copia și răspândi lucrarea sa fundamentală (Cele nouăzeci și cinci de teze, în latină Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum), care a dat startul Reformei Protestante și a declanșat conflicte precum războiul din perioada 1618-1648. Mai târziu, Mark Twain avea să scrie că „ceea ce este lumea astăzi, fie bun sau rău, i se datorează lui Gutenberg”.
Telefonul
În 1876, la aproximativ treizeci de ani după ce Morse a reușit să trimită primul telegraf, Alexander Graham Bell a reușit să efectueze primul apel telefonic. Primele sale cuvinte au fost: „Domnule Watson, veniți aici – vreau să vă văd”. Watson, de fapt, era asistentul său, și se afla doar la câțiva metri distanță, într-o altă cameră. Bineînțeles, invenția lui Alexander Graham Bell a revoluționat domeniul telecomunicațiilor în întreaga lume. Chiar și astăzi, majoritatea dintre noi avem un smartphone sau un telefon mobil la care nu putem renunța.
Becul
Thomas Edison, în anul 1880, „a făcut lumină” în lumea științifică: a inventat becul cu incandescență. Lumina electrică a fost descoperită pe la începutul secolului al XIX-lea, de către Humphry Davy, care a făcut experimente și a inventat o baterie electrică. Când a conectat firele între bateria sa și o bucată de carbon, aceste a strălucit, producând lumină. Invenția sa a fost cunoscută sub numele de „lampă cu arc electric”. În următoarele decenii, și alți inventatori au creat „becuri”, însă acestea nu puteau fi aplicate în mod comercial sau industrial. De fapt, în 1850, fizicianul Joseph Wilson Swan a creat „un bec” – a inclus câteva filamente de hârtie carbonizată într-un bec de sticlă vidat. Totuși, în lipsa unei bune vidări, acesta avea o durată de viață mult prea scurtă. În esență, Edison a îmbunătățit design-ul „becului” lui Swan folosind filamente metalice, iar într-un an a depus brevete pentru becuri electrice care foloseau diferite materiale pentru filament. În cele din urmă, a descoperit că un filament de bambus carbonizat poate dura peste 1200 de ore. Această descoperire a făcut posibilă fabricarea comercializarea a becurilor, iar în 1880, compania lui Edison, Edison Electric Light Company, a început să comercializeze produsul său.
Televiziunea
Imaginată chiar și de către Jules Verne devenind drept o realitate obișnuită a viitorului, televiziunea a schimbat în totalitate lumea. Inventarea acesteia a fost opera mai multor persoane: s-a dezvoltat rapid în secolele XIX și XX. În anul 1884, un student în vârstă de 23 de ani, Paul Julius Gottlieb Nipkow, a patentat „rasterizatorul de imagini”, adică un disc care se rotea cu un model spiralat de găuri în el, astfel încât fiecare gaură „scana” o linie a unei imagini. Prima demonstrație a transmiterii instantanee de imagini a fost făcută în 1909, la Paris, de către Georges Rignoux și A. Fournier. În anul 1911, Boris Rosing și Bladimir Zworkyn au creat un sistem care folosea un scaner mecanic cu tambur și oglinzi pentru a transmite imagini prin cabluri către un tub catodic sau într-un receptor. Însă sistemul nu era suficient de fiabil pentru a permite obținerea unor imagini dinamice. În anul 1920, John Logie Baird, un inventator scoțian, a folosit discul Nipkow pentru a crea un prototip de sistem video, iar 5 ani mai târziu a făcut prima demonstrație publică a unei imagini televizate în mișcare, iar în 1926, pe 26 ianuarie, a demonstrat posibilitatea transmiterii unei imagini a feței cuiva, în mișcare, pe afișajul unui rado – această întâmplare este considerată ca fiind „prima demonstrație publică, din lume, a televiziunii”.
Motorul cu combustie internă
Inventat în secolul al XIX-lea de către inginerul belgian Etienne Lenoir și îmbunătățit, în 1876, de către Nikolaus Otto, acest motor care transformă energia chimică în energie mecanică a depășit cu mult motorul cu aburi, asigurând posibilitatea de inventare a automobilelor și avioanelor moderne. Compania de automobile electrice Tesla, a lui Elon Musk (printre multe altele), încearcă să revoluționeze tehnologia inventată de Lenoir și îmbunătățită de către Otto.
Avionul
Pe data de 17 decembrie 1903, Wilbur și Orville Wright au reușit să realizeze primul zbor cu un aparat cu motor, susținut și controlat. Imaginate încă de pe vremea lui Leonardo da Vinci, frații Wright au devenit primii oameni care au realizat un zbor controlat și propulsat. Succesul celor doi a pus bazele ingineriei aeronautice moderne, multe dintre modelele actuale bazându-se, de fapt, pe prototipul (îmbunătățit) al celor doi frați.
Bateriile
„Bateria preistorică” pare să dateze din timpul Imperiului Parthian (aproximativ acum 2000 de ani). Aceasta era formată dintr-un borcan de lut umplut cu o soluție de oțet, în care era introdusă o tijă din fier, înconjurată de un cilindru fabricat din cupru. Este posibil ca acestea să fi fost folosite pentru a galvaniza argintul, însă inventatorul primei baterii electrice este Alessandro Volta, care a dezvoltat bateria cu pile voltaice. După aceea, în anul 1802, William Cruickshank a inventat bateria jgheab (Trough battery), o îmbunătățire a pilei voltaice a lui Volta. De-a lungul anilor s-au înregistrat multe progrese, unul semnificativ fiind cel din 1859, odată cu inventarea primei baterii reîncărcabile pe bază de plumb-acid (Gaston Planté). Bateria NiCd (nichel-cadmiu) a fost inventată, în 1899, de către Waldemar Jungner.
Roboții
Dispozitivele robotice sunt utilizate pentru a îndeplini sarcini repetitive, complicate și uneori chiar periculoase. Cuvântul „robot” a apărut pentru prima dată în R.U.R. (Rossum’s Universal Robots), o piesă de teatru scrisă de dramaturgul Karl Capek. Cuvântul „robotică” a fost inventat tot de către un scriitor de science-fiction, Isaac Asimov, în povestea sa Runaround, apărută în 1942. Totuși, roboții au o istorie mult mai lungă. În jurul anului 3000 î.Hr., erau folosite figurine umane pentru a bate clopotele, la ore fixă, în ceasurile de apă egiptene. Acest lucru a marcat, de fapt, primul design mecanic, iar pe măsură ce timpul a trecut, au evoluat mai multe modele și dispozitive. Bazele roboților moderni au fost puse de către George C. Devol, în anii 1950, care a inventat și brevetat un „manipulator reprogramabil” numit Unimate, de la Universal Automation. La sfârșitul anilor 1960, Joseph Engleberger a achiziționat brevetul și i-a transformat în roboți industriali – acest efort l-a transformat, în cele din urmă, în „părintele roboticii”.
Automobilele
Deși multe persoane susțin că „nașterea automobilului modern” a avut loc în anul 1886, când inventatorul german Karl Benz a brevetat Benz Patent-Motorwagen, automobilele au fost în lucru încă din 1769, când Nicolas-Joseph Cugno a dezvoltat automobilul cu aburi capabil să transporte oameni. De-a lungul anilor, foarte multe persoane au contribuit la dezvoltarea automobilului și a componentelor sale, făcându-l mai rapid și mai sigur. La începutul secolului al XX-lea, Henry Ford a inovat tehnicile de producție în masă care au permis ca automobilele să fie mult mai accesibile și rapid de creat. Ulterior, tehnicile sale au devenind standard, iar apariția mașinilor reflectă munca multor oameni pentru a dezvolta motorul cu combustie internă și celelalte sisteme pe care se bazează funcționarea unui vehicul.
Calculatorul personal
Inventate în anii ’70, calculatoarele personale au revoluționat întreaga lune. Unul dintre primele PC-uri a fost inventate în 1974 de către Micro Instrumentation and Telemetry Systems (MITS), prin intermediul unui kit de calculator comandat prin poștă, numit Altair. Pornind de-aici, companii precum Apple, Microsoft și IBM și-au redefinit informatica personală, îmbunătățind foarte mult caracteristicile acestuia. Calculatoarele personale nu au devenit accesibile până când, în 1977, Apple a introdus linia de calculatoare Apple II. Acestea erau vândute în magazine, însă calculatorul personal pe care îl cunoaștem cu toții astăzi a părut odată ce IBM a introdus, în 1981, IBM PC. Pe parcurs, companiile l-au adoptat, îmbunătățit, iar întreaga industrie s-a extins pentru a produce toate tipurile de dispozitive pe care le folosim și astăzi.
GPS-ul și navigarea cu ajutorul acestuia
Lansat în 1973, sistemul de poziționare globală (GPS) a devenit complet operațional abia în 1995. Denumit inițial Navstar GPS, este deținut de guvernul Statelor Unite, iar Forțele Aeriene ale Statelor Unite îl operează. Acesta poate triangula date și poate localiza cu exactitate locația, alimentând dispozitivele GPS și aplicațiile pe care le folosim pentru a naviga.
Internetul, WWW, browserele web
La începutul anilor ’80, ARPANET, precursor al internetului, a fost creat cu fonduri provenite din partea Departamentului American al Apărării și de la Advanced Research Projects Agency Network. Rețeaua a fost închisă în 1990, iar World Wide WEB (WWW) a devenit popular pe la mijlocul anilor ’90, prin intermediul unor servicii precum AOL. Navigarea pe web a devenit mult mai confortabilă odată cu inventarea browser-ului web Mosaic, care era semnificativ mai intuitiv decât predecesorii. Compatibil cu Windows, Mosaic era accesibil multor persoane, deși Netscape Navigator l-a detronat, în cele din urmă – însă Mosaic a pus bazele browserelor moderne precum Chrome și Firefox.
Smartphone-ul modern
Deși smartphone-urile existau încă de la începutul anilor 2000, a fost nevoie ca Apple să le aducă și prezinte maselor largi. Înainte ca Apple să lanseze iPhone, Nokia deținea popularitatea și chiar avea dispozitive asemănătoare cu smartphone-urile, însă greu de utilizat și cu deficitare în ceea ce privește funcționalitatea. La doar un an după lansarea primului iPhone, în 2007, Steve Jobs a anunțat Appstore, ceea ce, în mod definitiv, a schimbat piața.
Electricitatea
În anul 1600, William Gilbert a folosit cuvântul de origine latină electricus pentru a descrie fenomenul care se manifestă atunci când are loc frecarea între două corpuri (sau substanțe). Câțiva ani mai târziu, Thomas Browne, un om de știință, a folosit cuvântul „electricitate” pentru a descrie investigațiile sale bazate pe lucrările lui Gilbert. În 1800, Alessandro Volta a descoperit că, în urma anumitor reacții chimice, se poate produce electricitate – astfel, a construit pila voltaică ce putea produce un curent electric constant, fiind astfel prima persoană care a creat un flux continuu de sarcini electrice. Tot el a creat și prima transmisie de energie electrică. În 1831, electricitatea a devenit viabilă pentru utilizarea în tehnologie, deoarece Michael Faraday reușește să creeze dinamul electric (un generator rudimentar de energie). Invenția acestuia folosea un magnet care era mișcat în interiorul unei bobine din cupru, creând un mi curent electric care trecea prin sârmele acesteia.
Social media
Facebook (inițial, The Facebook) a fost prima platformă de social media care a câștigat popularitate la nivel mondial. Bineînțeles, de-aici chiar nu mai este nimic de spus, întrucât toată lumea știe cât de importante sunt în viața noastră de zi cu zi. Fie că vorbim despre Instagram, Facebook, TikTok, Snapchat, nu există persoană care să nu aibă cel puțin un cont pe o platformă de socializare. Nu?
Bineînțeles, lista nu este deloc exhaustivă, deoarece datorăm extraordinar de multe celor care au pus bazele lumii în care trăim, fundamentând tehnologii dintre cele mai vitale. Evident, chiar și-n momentul de față încă se fac numeroase descoperiri, se cercetează domenii și se caută alternative pentru forme (mai) sustenabile de energie, întrucât ne aflăm într-un colaps mondial în ceea ce privește încălzirea globală și alte lucruri de acest gen. De la vaccinurile cu ARNm (mesager), modele de calculatoare „cu limbaj natural”, care învață să scrie, să vorbească și să interacționeze cu lumea (GTP-3 este de departe, „cel mai alfabetizat” model de până acum, antrenat pe textul a mii de cărți și pe o mare parte din internet, care poate imita textul scris de către oameni, ceea ce îl face cel mai impresionant model de limbaj produs până acum cu ajutorul învățării automate), noi modele de baterii care funcționează din ce în ce mai bine, trusturile de date.
Hidrogenul verde (Green Hydrogen), urmărirea digitală a contactelor, localizarea hiperprecisă, inteligența artificială multi-skilled, posibilitatea de a controla totul de la distanță – toate acestea reprezintă pași siguri spre un viitor în care tehnologia va fi absolut vitală și va face parte integrantă din foarte multe aspecte ale vieții noastre cotidiene. Bineînțeles, tehnologia este deja o parte integrantă a vieții noastre, deoarece nu putem concepe anumite lucruri în afara lor: este practică, distruge barierele de distanță dintre oameni, asigură venitul acestora, modalități de divertisment. În secolul nostru, cu toții suntem conectați, cu toții trăim „între două lumi”, iar acest lucru este absolut normal. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că, în cele din urmă, suntem ființe sociale, avem nevoie prezența fizică a altor oameni cu care să vorbim, să împărtășim experiențe și să trăim. Așadar, echilibrul este necesar în absolut toate aspectele vieții pe care o avem.
