Jules Verne nu doar că a avut o carieră extrem de prolifică în literatura de aventură, însă multe persoane îl consideră un inventator desăvârșit. Mai mult decât atât, romanele sale au constituit o poartă deschisă pentru domeniul literaturii științifico-fantastice. Mulți îl consideră pe Verne ca fiind cel care a pus bazele acestui gen literar.

Documentate laborios, romanele de aventură ale lui Jules Verne au tratat atât condițiile tehnologice ale celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, cât și lumi imaginare, închipuite de către scriitorul francez. Cu toate acestea, chiar dacă în primă instanță au fost lucrări de ficțiune, se pare că anumite situații și imagini redate de Jules Verne, ca rod al propriei imaginații, s-au adeverit odată cu trecerea timpului. Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numără Copiii căpitanului Grant, Ocolul Pământului în optzeci de zile, Vulcanul de aur, De la Pământ la Lună, Insula misterioasă, Douăzeci de mii de leghe sub mări și Robur Cuceritorul.

Iată care sunt 5 dintre lucrurile imaginate de Jules Verne în operele sale, care chiar s-au adeverit.

Submarinele

submarine jules verne

Jules Verne nu doar că a prezis existența submarinelor electrice cu aproximativ 90 de ani înainte ca acestea să fie inventate, dar și-a imaginat exact cum ar arăta acestea: lungi, cilindrice și extrem de rezistente. Submarinul imaginat de Verne, denumit Nautilus, includea o cabină principală, dispozitive necesare pentru navigație, o sală de mese și chiar un barometru.

Aflat la cârma irascibilului căpitan Nemo, submarinul din Douăzeci de mii de leghe sub mări reprezintă unul dintre principalele puncte forte ale romanului. Înainte ca submarinele să fi fost folosite vreodată pentru a explora adâncimile oceanului, Verne a reușit să își imagineze un vas ipotetic cu propulsie electrică, ale cărui caracteristici tehnice se apropie puternic de realitate.

Elicopterele

elicopterele prezise de Jules Verne

Ideea de a atinge culmile cerului nu a reprezentat o sursă de inspirație doar pentru miturile grecești, ci și pentru autorul francez. Deși primele schițe ale unui mecanism care ar putea să facă posibil acest lucru aparțin lui Leonardo da Vinci, elicopterul, așa cum îl cunoaștem acum, a început să prindă contur undeva pe la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Surprinzător este că în aceeași perioadă, Jules Verne publică romanul Robur Cuceritorul (1886), un roman în care personajul principal își construiește un avion din carton presat(probabil din ideea de a fi nu doar rezistent, ci și ușor) care putea zbura cu ajutorul unor rotoare, precum elicopterele moderne. Rotoarele suplimentare din față și din spate serveau la propulsarea invenției spre ceruri. În aceeași măsură, pentru alimentarea cu combustibil a invenției sale, Verne nu a ales cărbunele, ci bateriile electrice.

Călătoria pe lună

calatoria pe lună Jules Verne

Pe data de 20 iulie 1969, Neil Armstrong a devenit primul om care pășit pe suprafața lunii. Și nu, acesta nu a ajuns acolo aflându-se la bordul unui glonț tras dintr-un tun uriaș, așa cum și-a imaginat Jules Verne că s-ar întâmpla. Premisa romanului De la Pământ la Lună (1865) este cel puțin bizară din acest punct de vedere, dar să nu uităm că vorbim despre ficțiune science-fiction.

Cu toate acestea, nu putem să nu apreciem că forma „mașinăriei” imaginate se apropie într-o oarecare măsură de forma unei rachete adevărate. În 1869, Verne publică În jurul Lunii, un roman care urmărește aventurile pe Lună ale personajelor sale. Deși metodele prin care acestea au reușit să aselenizeze nu sunt întocmai corecte din punct de vedere științific, nu înseamnă că Jules Verne nu a avut o viziune progresistă chiar originală.

racheta spre lună predicție Jules Verne

Emisiunile de știri

emisiunile de știri Jules Verne

Mai degrabă un vizionar genial decât un profet ocult, unii îl descriu pe Jules Verne un cercetător atent al condițiilor tehnice în care a trăit. El cunoștea extrem de bine tehnologia timpurilor respective și își imagina în permanență moduri în care acestea ar putea evolua.

Folosindu-și imaginația, Verne a prezis schimbarea inevitabilă a modului în care erau prezentate știrile, prezicând o alternativă la cea actuală: ziarul. În nuvela O zi din viața unui ziarist american în anul 2889, Jules Verne scrie următoarele: „(…) în loc să fie tipărită, Cronica Pământului este prezentată în fiecare dimineață abonaților care, din conversații interesante cu reporterii, oamenii de stat și oamenii de știință, află cele mai importante știri ale zilei.” Acesta pasaj descrie perfect peisajul modern al viitoarelor buletine de știri care vor fi apărut câteva decenii mai târziu.

Videoconferințele

videoconferințe Jules Verne

Tot în nuvela O zi din viața unui ziarist american în anul 2889, Jules Verne descrie „fonotelefoanele”, precursoare ale tehnologiilor actuale de videoconferință. Pentru Jules Verne, fonotelefoanele permiteau „transmiterea imaginilor prin intermediul unor oglinzi extrem de sensibile, conectate prin fire.”

Fonotelefonul imaginat de Jules Verne este una dintre cele mai vechi – dacă nu chiar cea mai veche – referință privitoare la actuala posibilitate de a putea realiza videoconferințe în orice moment al zilei.

Este probabil ca imaginația lui Jules Verne să fi fost puternic influențată de revistele științifice și tehnice care existau pe atunci. Cu toate acestea, planurile, schițele și mecanismele de funcționare imaginate îi aparțin în totalitate. Ceea ce face ca Jules Verne să nu fi fost doar un romancier extrem de talentat, ci și un vizionar pe măsură.

Share.
Avatar of Catalin

Fondator al site-ului TechX.ro, ce a fuzionat ulterior cu TechCafe.ro și pasionat încă de mic copil de tot ce ține de tehnologie. Absolvent al secției de calculatoare cu predare în limba engleză la Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică din Craiova, actual masterand la aceeași facultate.

Lasa un raspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.