Dacă te întrebi ce este un firewall și la ce ajută, în acest articol am pregătit pentru tine câteva informații generale privitoare la rolul acestuia și cum funcționează. Atacurile cibernetice, respectiv problemele de securitate cibernetică au devenit o problemă majoră în ultimii ani, întrucât acestea pot fi deosebit de devastatoare pentru întreprinderi și persoanele individuale. Se estimează că, în 2017, frauda cibernetică a însumat daune de aproximativ 600 de miliarde de dolari. Având în vedere că numărul atacurilor cibernetice țintite este în continuă creștere, furnizorii de servicii gestionate (MSP, en. managed service provider) sunt în căutare de modalități prin care să protejeze datele și rețelele clienților împotriva eventualelor amenințări.
Existența unui firewall (sau a mai multor firewall-uri) poate face o mare diferență în ceea ce privește securitatea unei rețele. În această măsură, firewall-urile ajută la protejarea rețelelor și a dispozitivelor împotriva unei game largi de riscuri de securitate, și anume accesul neautorizat din afara rețelelor. De asemenea, protecția firewall te poate înștiința cu privire la încercările de conectare care prezintă potențial amenințător chiar din interiorul rețelei. Evident, există și alte beneficii evidente ale unui firewall, însă vom încerca, pe cât posibil, să surprindem cât mai pe înțelesul tuturor ce este un firewall și la ce ajută acesta.
Cuprins
Cum s-au dezvoltat firewall-urile și problemele de securitate cibernetică
De-a lungul anilor, dinamica evolutivă a serviciilor de firewall a fost una extrem de complexă. În general, odată cu dezvoltarea tot mai rapidă și constantă a tehnologiei, furnizorii de servicii gestionate au trebuit să țină pasul cu noile amenințări cibernetice care răsăreau odată cu această dezvoltare. Firewall-urile, astfel, rămân cruciale pentru organizații, societate și indivizi în ceea ce privește asigurarea securității cibernetice. În 1989 au fost dezvoltate primele tipuri de firewall-uri, și anume cele de filtrare a pachetelor de date, pentru ca în 1992 să fie lansat primul firewall comercial DEC SEAL.
Anul 1994 a adus în domeniul securității primul firewall de tip ”stateful”, firewall-uri care examinează o varietate de elemente și caracteristici ale unui pachet de date și, ulterior, le compară cu o bază de date ce conține informații validate, de încredere. În 2004, IDC inventează termenul UTM (Unified Threat Management), care reprezintă o soluție completă de securitate informatică apărută în industria de securitate a rețelelor, datelor și conectivității, asigurându-se de protecția acestora. În 2009, Gartner a introdus termenul de NGFW (Next Generation Firewall), un firewall de generație următoare făcând parte din cea de-a treia generație de tehnologie firewall, combinând un firewall tradiționale cu alte funcții de filtrare a dispozitivelor de rețea, cum ar fi un firewall de aplicații care utilizează o inspecție profundă a pachetelor (DPI) și un sistem de prevenire a intruziunilor (IPS).
Ce este un firewall?
Firewall-urile sunt software sau hardware care funcționează ca un fel de sistem de filtrare a datelor ce încearcă să intre în dispozitivul sau rețeaua pe care o folosește. Astfel, firewall-urile scanează pachetele de date în vederea detectării codurilor malițioase sau a vectorilor de atac care au fost deja identificați drept amenințări certe. După ce pachetul de date a fost scanat, în cazul în care este marcat și, deci, considerat a fi un risc de securitate, firewall-ul îl împiedică să intre în rețea și, implicit, să ajungă în dispozitivul pe care îl folosești. De obicei, sistemul de operare și software-ul de securitate sunt prevăzute cu un firewall preinstalat. În orice caz, este bine să te asiguri că aceste caracteristici sunt activate și, de asemenea, că setările de securitate sunt configurate pentru a rula în permanență actualizările.
Conotativ spus, un firewall acționează ca un fel de „portar”. Permite sau nu unui pachet de date să intre în rețeaua ta, asta doar după ce l-a scanat și eliminat orice potențială amenințare. Firewall-ul monitorizează încercările de a obține acces la sistemul tău de operare și blochează traficul nedorit sau pe cel provenit din surse necunoscute, lipsite de încredere. Acționează ca un fel de barieră sau filtru între dispozitivul tău și o altă rețea – cum ar fi, bineînțeles, internetul. Te poți gândi la un firewall ca la un polițist care dirijează traficul. Acesta te ajută să-ți protejezi rețeaua și informațiile persoane prin gestionarea traficului din rețea, blocând traficul de rețea nesolicitat și validând accesul anumitor date prin evaluarea traficului în vederea detectării elementelor potențial amenințătoare, cum ar fi hackerii și programele malware.
Cum funcționează un firewall?
Există moduri diferite prin care firewall-urile pot monitoriza, gestiona și reglementa traficul de rețea. În orice caz, principiul de bază este același, firewall-ul analizând și eliminând pachetele de date potențial amenințătoare, care pot compromite nu doar integritatea dispozitivului tău, ci și experiența de navigare online. Printre metodele cele mai cunoscute metode privitoare la cum funcționează un firewall se numără următoarele:
- Filtrarea pachetelor – pachetele (packet) sunt cantități mici de date. Când un firewall folosește filtrarea pachetelor, datele care încearcă să intre în rețea sunt comparate cu un grup de filtre. Aceste filtre elimină pachetele care corespund anumitor amenințări identificate și le permit celorlalte, care sunt sigure, să ajungă la destinația lor;
- Serviciu proxy – deși firewall-urile sunt foarte sigure, prezintă și dezavantaje aferente. Funcționează mai lent decât alte tipuri de firewall-uri și sunt adesea limitate în ceea ce privește tipurile de aplicații pe care le pot suporta. În loc să servească drept sistem de filtrare prin care trec datele, serverele proxy funcționează drept intermediari. Mecanismul de funcționare este destul de complicat și presupune crearea, în esență, a unei oglinzi a computerului din spatele firewall-ului, ceea ce împiedică conexiunile directe între dispozitiv și pachetele primite, protejând astfel locația rețelei utilizate de potențialele atacuri;
- Inspecția de stare (Stateful inspection) – acest tip de firewall-uri examinează o varietate de elemente și caracteristici ale unui pachet de date și, ulterior, le compară cu o bază de date ce conține informații validate, de încredere. Aceste elemente includ adresele IP-urilor sursă și de destinație, porturile și aplicațiile. Pachetele de date primite și evaluate trebuie să se potrivească suficient de bine cu informațiile de încredere pentru a li se permite trecerea barierei firewall. De altfel, inspecția de stare este o metodă mai nouă de filtrare a pachetelor de date.
Cum protejează un firewall datele?
Pe înțelesul tuturor, firewall-ul protejează datele prin realizarea unor filtre de protecție în jurul rețelei și dispozitivelor folosite, ajutând la prevenirea unui număr ridicat de atacuri cibernetice și riscuri de securitate. Printre cele mai cunoscute riscuri de securitate cibernetică se numără:
- Ușile secrete (backdoors) – în timp ce anumite aplicații sunt concepute pentru a fi accesate de la distanță, altele pot avea erori care le oferă hackerilor „o ușă secretă”, sau o modalitate ascunsă de a accesa și exploata programul în scopuri rău intenționate. Unele sisteme de operare pot conține, de asemenea, erori care oferă backdoor-uri pe care hackerii cu experiență le pot folosi în interes propriu și care pot avea urmări dintre cele mai dezastruoase, cum ar fi compromiterea datelor personale și furtul acestora;
- Negarea serviciului – acest tip de atac cibernetic este unul dintre cele mai populare deoarece poate încetini sau chiar bloca un anumit server. Hackerii utilizează această metodă prin solicitarea de conectare la server, confirmarea acesteia și încercarea de a stabili o conexiune. Cu toate acestea, ca parte a atacului, serverul nu va putea localiza sistemul care a inițiat cererea. Inundarea unui server cu aceste cereri de conexiune unilaterală permite unui hacker să încetinească performanța serverului sau chiar să îl scoată complet din funcțiune, paralizându-l. Chiar dacă există modalități prin care firewall-urile pot fi folosite pentru a identifica și a proteja serverele împotriva acestui tip de atac, sunt destul de ușor de păcălit și, în cele din urmă, ineficiente;
- Macro-uri – macro-urile sunt scripturi pe care aplicațiile le pot rula pentru a raționaliza o serie de proceduri complicate într-o singură regulă executabilă. În cazul în care un hacker obține acces la dispozitivele pe care le folosești, acesta poate rula propriile macro-uri în cadrul aplicațiilor, ceea ce poate duce la pierderi de date și defecțiuni ale sistemului. Utilizarea unui firewall poate ajuta la identificarea și respingerea unor astfel de scripturi și, implicit, protejarea dispozitivelor pe care le folosești împotriva atacurilor cibernetice de această natură;
- Autentificări de la distanță – autentificările de la distanță pot varia în funcție de gravitate, dar se referă la faptul că cineva reușește să se conecteze pe dispozitivul tău și, implicit, să îl controleze după bunul plac. Această tehnică poate fi utilă pentru a permite profesioniștilor IT să facă ceva pe un anumit dispozitiv fără a fi prezenți, fizic, lângă el, dar dacă este utilizată în scopuri potențial dăunătoare, poate fi folosită pentru a accesa date sensibile și chiar pentru a rula programe nedorite ce pot compromite integritatea funcțională a dispozitivului folosit;
- Spam – deși acest concept nu este unul tocmai nou, majoritatea spam-urilor fiind, în general, inofensive, există și altele deosebit de periculoase, Deseori, spam-ul include link-uri (pe care, evident, n-ar trebui să le accesezi vreodată). Accesând link-urile din mesajele spam, utilizatorii pot accepta cookie-uri pe sistemele lor, cookie-uri prin intermediul cărora se creează „uși secrete” (backdoors) pentru hackeri. Utilizarea unui firewall funcțional poate reduce vulnerabilitatea din interiorul rețelei pe care o folosești, împiedicând astfel de strategii dăunătoare;
- Virușii – virușii sunt programe malware de mici dimensiuni care se răspândesc de la un calculator la altul, și implicit între dispozitive și în rețele. Amenințarea reprezentată de anumiți viruși poate fi relativ mică, însă există și alții care sunt capabili să producă daune foarte mari, chiar până la compromiterea totală a dispozitivului. Unele firewall-uri includ protecție împotriva virușilor, dar utilizarea combinată a unui firewall împreună cu un software antivirus este o alegere mult mai sigură.
Deoarece există atât de multe varietăți de potențiale atacuri cibernetice, poate fi destul de dificil pentru firewall-uri să filtreze și să analizeze fiecare amenințare. Deși firewall-urile sunt extrem de benefice pentru securizarea rețelelor și a datelor, este esențial să asociezi folosirea unui firewall și cu alte programe de securitate ca parte integrantă a unei linii de apărare mult mai puternice. Siguranța online este esențială pentru o experiență de navigare și utilizare lipsită de potențiale riscuri și întâmplări neplăcute.
Cum se utilizează un firewall?
Dacă te întrebi cum se utilizează un firewall, trebuie să știi că există atât firewall-uri hardware, cât și firewall-uri software. Opțiunile hardware sunt adesea încorporate în routere pentru a intercepta traficul ce se deplasează între routerul de bandă largă și dispozitivele pe care le folosești. Opțiunile software sunt programe care monitorizează traficul care intră și iese din computerul tău. Dacă utilizezi un sistem de operare Windows, există un firewall software încorporat pe care îl poți accesa deschizând panoul de control și făcând click pe ”Windows Firewall”.
Există firewall-uri multistrat care funcționează ca firewall-urile de scanare a pachetelor, în sensul că filtrează datele primite înainte ca acestea să intre, efectiv, în rețea. Diferența constă în faptul că firewall-urile multistrat folosesc ceea ce se numește „filtrare dinamică a pachetelor”; care presupune monitorizarea permanentă a conexiunilor active ale rețelei. Pe baza acestor conexiuni, firewall-ul evaluează ce pachete sunt sigure și, respectiv, primesc undă verde pentru a intra în rețea și cele care ale căror pătrundere este blocată. Firewall-urile multistrat oferă o serie de avantaje mari în ceea ce privește securizarea datelor, conexiunilor și rețelelor, însă utilizarea lor este mult mai costisitoare.
Întrebări frecvente despre firewall
Pentru a răspunde pe scurt la întrebările frecvente privitoare la un firewall, am rezumat în câteva rânduri câteva aspecte privitoare la ce este un firewall, cum funcționează, la ce ajută și care sunt tipurile cele mai cunoscute.
Ce este un firewall?
Un firewall este un software sau un hardware ce contribuie la protejarea rețelei tale, acționând ca un fel de intermediar între rețeaua internă, utilizată și traficul, mediul extern. Acesta monitorizează încercările de a obține acces la sistemul tău de operare și blochează traficul de intrare nedorit, provenit din surse necunoscute și cu încredere îndoielnică.
Cum funcționează un firewall?
Un firewall funcționează ca o barieră între computerul tău și o altă rețea, monitorizând și filtrând pachetele de date, „traficul” care încearcă, abuziv, să pătrundă în sistemul tău de operare compromițându-i funcționalitatea.
La ce ajută un firewall și împotriva a ce protejează acesta?
Un firewall te poate ajuta să-ți protejezi calculatorul și datele prin gestionarea traficului din rețea. În acest scop, blochează traficul de rețea nesolicitat, nedorit, care provine din surse obscure, lipsite de încredere și nevalidate. Un firewall validează accesul evaluând traficul de intrare pentru a detecta orice potențială amenințare, cum ar fi hackerii și programele de malware care ar putea afecta buna funcționare a dispozitivului tău.
Care sunt tipurile de firewall-uri?
Firewall-urile sunt de două tipuri – software și hardware, în principal, dar există și tipuri diferite în funcție de structura și funcționalitatea lor. Un firewall hardware este fizic, dispus între router și dispozitivul tău. Un firewall software este un program intern de pe dispozitiv, care filtrează, după cum am spus, pachetele potențial dăunătoare și blochează pătrunderea acestora. Cele mai multe sisteme de operare au deja un firewall preinstalat.
Am nevoie de un firewall instalat pe dispozitiv?
Având în vedere numărul tot mai mare de infracțiuni cibernetice ce au loc în fiecare zi, securizarea rețelei și, implicit, a datelor de navigare, informațiilor persoane este vitală. Dacă folosești internetul, este chiar recomandat să ai un firewall instalat. Acesta reprezintă prima linie de apărare și protecție împotriva amenințărilor cibernetice la adresa dispozitivului și informațiilor tale personale, amenințări care se arată în forme din ce în ce mai greu de recunoscut.
De ce am nevoie de un firewall?
Deși se prea poate să urmezi deja câteva practici sigure de utilizare a computerului și internetului, cum ar fi faptul că nu accesezi link-uri și nu descarci atașamente necunoscute, te conectezi numai la website-uri de încredere, securizate, nu furnizezi niciodată informații personale decât dacă este absolut necesar, ai parole puternice și complexe, unice pentru fiecare cont creat online, pe care le actualizezi periodic, tot nu poți avea certitudinea unei navigări în siguranță, lipsite de amenințări care pândesc orice portiță de intrare în rețeaua și dispozitivul tău.
Dacă folosești internetul, este recomandat să ai un firewall instalat care să se ocupe de filtrarea pachetelor de date cu potențial dăunător. Amenințările cibernetice sunt extrem de răspândite și, din păcate, în continuă evoluție, astfel încât este important să folosești mijloacele de apărare și securizare disponibile pentru a-ți proteja rețeaua și informațiile personale stocate pe computer, pentru o experiență de navigare cât mai sigură și lipsită de tot felul de accidente neplăcute.
În cele din urmă, este important să-ți iei toate măsurile de protecție necesare pentru a naviga în siguranță, iar un firewall, în asociere cu un software antivirus poate fi soluția de care ai nevoie pentru a-ți securiza experiența online. Sperăm că acest articol referitor la ce este un firewall și la ce ajută a reușit, cât de cât, să răspundă la majoritatea întrebărilor pe care le aveai. Dacă ai și alte completări, nu ezita să ni le comunici în secțiunea de comentarii. Până data viitoare, să ai o experiență de navigare online în siguranță și lipsită de orice urmă de evenimente neplăcute!
