25 ianuarie 1990. Zborul Avianca de la Bogota, Columbia spre JFK, New York, a rămas fără combustibil în condiții meteorologice severe. Deși căpitanul aeronavei a cerut în mod explicit primului ofițer: „spune-le că ne aflăm într-o situație de urgență”, cuvântul „urgență” nu a fost folosit în comunicarea cu turnul de control. „Nu mai avem combustibil” a fost singurul mesaj al primului ofițer către turn. În consecință, turnul de control nu a cunoscut gravitatea situației și nu a acordat prioritatea necesară de aterizare. Avionul a rămas fără combustibil și s-a prăbușit după nouă minute. 73 dintre cei 158 de oameni aflați la bord au murit, inclusiv căpitanul și primul ofițer. În timpul analizei post factum, s-a constatat că unul dintre factorii cheie care au dus la dezastru a fost nerespectarea standardului lingvistic al OIAC (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile). Conform acestui standard, pentru a transmite natura critică a situației, cuvintele „urgență” sau „SOS” ar fi trebuit să fie comunicate în mod explicit turnului.
Acest episod din istoria aviației este unul dintre scenariile de instruire și testare pe care simulatorul ATMIS, dezvoltat de către SIMSOFT Distribution, își dorește să îl pună la dispoziția controlorilor de trafic aerian din România și din întreaga lume. Simulatorul este construit în cadrul proiectului de cercetare “Instrument informatic inovativ pentru instruirea și testarea controlorilor de trafic aerian”, și perfecționat cu ajutorul mai multor controlori de trafic aerian experimentați.
În calitate de controlor de trafic aerian, trebuie să fii întotdeauna pregătit pentru orice situație care ar putea avea loc, să reacționezi cât de repede poți, să lucrezi sub presiune, cu mize mari, știind că orice greșeală pe care o faci poate duce la pierderi considerabile – atât vieți omenești, cât și echipamente extrem de costisitoare. Simulatorul ATMIS are ca obiectiv facilitarea instruirii controlorilor, pe baza unor scenarii de training cât mai apropiate de situațiile care pot apărea în realitate.
Deși traficul aerian este un domeniu destul de rigid și foarte strict cu privire la reglementările sale, noile tehnologii sunt mai mult decât binevenite atunci când permit simulări cât mai realiste. Acestea pot avea un impact major în eficiența formării pentru creșterea nivelului de performanță a personalului, cu atât mai mult cu cât pot facilita încapsularea lecțiilor învățate din incidentele produse în viața reală, care au condus fie la pierderi de vieți omenești, fie la pierderi materiale, sau dezastrul a fost evitat în ultimul moment.
Lecții valoroase obținute cu ajutorul noilor tehnologii
Pentru introducerea scenariilor similare cu cel prezentat la începutul articolului în lista sesiunilor de training disponibile în ATMIS, s-au efectuat exerciții de definire a funcționalităților și testare a acestora, cu mai multe echipe de controlori de trafic aerian. În urma exercițiilor, a fost extras un set de propuneri de optimizare a acestor scenarii. Primul aspect constatat a fost legat de standardele lingvistice OIAC (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile) și de punerea lor în aplicare. Una din echipele de controlori a remarcat că, începând cu 2008, cerințele de competență lingvistică OIAC au fost actualizate și sunt considerate cuprinzătoare în momentul de față. În plus, testarea se efectuează la fiecare trei ani pentru întregul personal relevant.
Față de respectarea reglementărilor, o altă echipă a oferit o perspectivă care poate fi împărtășită cu OIAC (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile): avionul poate furniza turnului de control nivelul de combustibil în timp aproape real. Acest lucru va permite controlorului de trafic aerian să observe situațiile de urgență pe baza datelor furnizate de avion și, prin urmare, să nu se mai bazeze exclusiv pe informațiile furnizate de echipaj.
O a treia mențiune din seria lecțiilor învățate a fost că anumite componente AI (Artificial Intelligence – Inteligență artificială) ar putea fi folosite pentru a detecta anumite tipare de comunicare și pentru a determina controlorul de trafic aerian să solicite date relevante. În exemplul expus mai sus, o componentă AI care rulează în fundal ar putea observa că echipajul a raportat de mai multe ori „nivel de combustibil scăzut” și să ofere un avertisment controlorului de trafic aerian pentru a se putea informa despre severitatea situației și autonomia zborului avionului. Această perspectivă a fost preluată de echipa de implementare tehnică a simulatorului ATMIS pentru a explora în continuare fezabilitatea implementării scenariilor de instruire.
O altă problemă specifică identificată în scenariul analizat a fost legată de tehnologia utilizată pentru a comunica între avioane și turnul de control. Acest lucru se face prin intermediul radiourilor VHF cu două căi. Procesul este similar cu vorbitul la un walkie-talkie: o persoană activează un microfon, vorbește, apoi eliberează butonul și așteaptă o confirmare. Diferă de utilizarea telefonului, de exemplu, deoarece doar o singură parte poate vorbi la un moment dat și nu are nicio idee despre cum sună de fapt mesajul său în aer. În cazul în care două sau mai multe microfoane sunt apăsate în același moment, transmisiile se anulează reciproc, dând o ocluzie zgomotoasă de sunet static sau de înaltă frecvență. Deși în majoritatea cazurilor, acest lucru nu conduce la probleme, în unele dintre cazurile analizate acest fapt a condus la un schimb incomplet de informații, cu grave consecințe.
Platforma ATMIS redă această realitate în simulările pe care le furnizează, iar problemele care pot fi generate de acest sistem de comunicare sunt mitigate prin intermediul terminologiei si regulilor de comunicare standard ale domeniului.
Din exercițiile efectuate mai pot fi extrase încă lecții pentru implementarea simulatorului ATMIS, iar echipa de proiect lucrează pentru a reda totul cât mai precis cu ajutorul tehnologiei. Caracteristicile 3D asemănătoare cu cele din viața reală ale soluției produse de SIMSOFT permit o experiență imersivă, recreând cu exactitate scenariile analizate, permițând astfel participanților la simulare să înțeleagă toate detaliile relevante și să ajungă la concluzii extrem de utile.
Prin implementarea proiectului și perfecționarea simulatorului, organizațiile care formează controlorii de trafic aerian vor avea ocazia să obțină un instrument integrat și flexibil. Iar controlorii de trafic aerian vor căpăta acces la un mediu de învățare și de practică simplu, ușor de utilizat, care să prezinte realitatea cu cât mai multă acuratețe.
Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională – Axa Prioritară 2 – “Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă” prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
