În ciuda faptului că dispun de o armată mult mai mică, forțele ucrainene au rezistat eroic, mult mai dur decât anticipase Rusia. Iar asta se datorează, în mare parte, suplimentării forțelor ucrainene, de către națiunile occidentale, cu rachete antitanc Javelin și NLAW. În luna ianuarie, Statele Unite au oferit Ucrainei, în ultima lună, armament în valoare de 200 de milioane de dolari, printre care se numărau și 300 de rachete antitanc Javelin.
În timpul mandatului prezidențial al lui Barack Obama, Statele Unite nu au furnizat Ucrainei rachete Javelin, atunci când, în 2014, Rusia a anexat Crimeea. Furnizarea a început, surprinzător, sub președinția lui Donald Trump, când Washingtonul a schimbat strategia și a decis să doteze Ucraina cu aceste arme.
Știm cu toții faptul că Ucraina se confruntă cu un adversar puternic, cel puțin din punctul de vedere al resurselor militare disponibile: cheltuielile Rusiei în ceea ce privește apărarea s-au ridicat la aproximativ 61.7 miliarde de dolari în 2020, în timp ce ale Ucrainei la doar 5.9 miliarde de dolari. Armata rusă poate mobiliza până la 900.000 de persoane în serviciul activ militar, pe când Ucraina doar în jur de 196.000 de persoane. Rusia are peste 15.000 de vehicule blindate, inclusiv tancuri, ceea ce reprezintă de aproximativ 5 ori mai mult decât resursele Ucrainei.
Cu alte cuvinte, dacă cele 2 națiuni ar aborda aceeași strategie militară, într-o luptă fizică corp la corp, Ucraina nu ar fi un adversar de temut pentru Rusia. Armamentul avansat care poate – și în cel mai des caz, chiar o face – provoca daune semnificative echipamentelor inamice reprezintă asul din mânecă al Ucrainei. Iar două dintre cele mai de preț arme sunt rachetele antitanc Javelin și NLAW. Totuși, cum de sunt acestea atât de eficiente contra tancurilor rusești?
Ce este racheta antitanc Javelin?
Racheta FGM-148 Javelin, fabricată în Statele Unite în anul 1989 și folosită începând din 1996, este una dintre cele mai importante sisteme portabile de rachete antitanc din întreaga lume. De asemenea, este extrem de scumpă, fiecare rachetă costând, de obicei, mult mai mult decât ținta căreia îi este destinată. Aceasta a fost creată de către Javelin Joint Venture, care a dat și numele rachetei. Javelin, cea mai importantă rachetă antitanc din lume, duce ofensiva și defensiva la un cu totul alt nivel, fiind un sistem antitanc portabil.
Javelin se ghidează, în mod automat, către țintă, permițând artileristului să se adăpostească și să evite contraatacul în timp util. Soldații sau pușcașii marini se pot redresa imediat după tragere sau pot reîncărca rapid pentru a ataca o nouă țintă. Deoarece, de cele mai multe ori, este nevoie de o singură rachetă Javelin pentru a da lovitura de grație. Dar există și multe alte caracteristici care fac ca racheta antitanc Javelin să fie, într-adevăr, deosebit de benefică în a-și elimina ținta.
Cum funcționează racheta antitanc Javelin?
Javelin („suliță”) nu arată chiar atât de elegant și de mortal pe cât te-ar face numele său s-o crezi; de fapt, seamănă cu o halteră greoaie, cu o lungime de puțin peste un metru. Din fericire, nu trebuie să arăți bine pentru a arunca în aer un tanc sau orice alt vehicul blindat.
Unitatea de lansare a comenzii (en. Command Launch Unit; CLU) de care dispune racheta antitanc Javelin are un senzor infraroșu cu mai multe moduri de vizualizare, incluziv un zoom optic de 4x, opțiunea de vizualizare termică cu iluminare verde de 4x și un zoom cu câmp îngust de 12x, numai bune de a potrivi, perfect, ținta în cadru. Căutătorul de rachete („capul de întoarcere”, în limbaj comun) are chiar și un al 4-lea mod de vizualizare termică, cu un zoom de 9x.
Prim urmare, unitatea de lansare a comenzii poate deservi drept un dispozitiv perfect de scanare a teritoriilor, mereu la îndemâna infanteriei. Vizoarele termice ale rachetei Javelin trebuie să fie reci pentru a funcționa corect din punct de vedere tehnic, ceea ce, teoretic, durează cam 30 de secunde după lansare. De asemenea, sistemul încorporează și numeroase măsuri de siguranță pentru a evita sau chiar anula o lansare accidentală. Când este încărcat, Javelin cântărește 22.3 kg, dar cea mai mare parte a greutății se datorează rachetei – unitatea de lansare a comenzii cântărește doar 6.4 kg. Spre deosebire de rachetele TOW ghidate prin fir sau alte rachete cu rază lungă de acțiune care, de obicei, necesitau un trepied greu, Javelin este mult mai practică și ușor de folosit.
Odată ce artileristul stabilește ținta, fixează detectorul cu infraroșu pe aceasta și lansează racheta Javelin, aceasta fiind ejectată din unitatea de lansare a comenzii. Racheta este lansată din CLU fără a-și folosi motorul de rachetă, ceea ce înseamnă că lansarea este una „ușoară”, care creează o explozie relativ mică în spate. Un suflu puternic de lansare nu numai că ar face posibilă observarea lansatorului de către forțele adverse, dar lansarea ar fi imposibilă într-un spațiu limitat, reprezentând un risc mortal. Așadar, mica retro explozie a rachetei antitanc Javelin este utilă nu doar pentru siguranța operatorului, ci și datorită faptului că o face greu de depistat de către inamic.
Ulterior, racheta Javelin nu mai necesită niciun fel de intervenție din partea operatorului („trage și uită”). Spre deosebire de majoritatea rachetelor antitanc cu rază lungă de acțiune, Javelin nu este controlată prin telecomandă sau alte chestii de acest gen. Echipajul care a lansat racheta Kavelin poate să se adăpostească și să se ascundă, în loc să fie forțat să rămână pe loc pentru a ghida racheta spre țintă, așa cum este, spre exemplu, necesar în cazul sistemelor SACLOS, cum ar fi TOW (cu ghidare prin fir) sau AT-14 Kornet (cu ghidare laser).
După lansare, timp de o secundă, un Javelin urmărește o traiectorie orizontală. Asta până când motorul său de rachetă se aprinde, ceea ce-i permite să urce 150 de metri la verticală, ceea ce este cunoscut sub numele de „curveball”. Căutătorul infraroșu al rachetei, beneficiind de giroscoape și stabilizatori, ajustează automat imaginea pentru a se asigura că traiectoria sa îi va permite să plonjeze cât mai aproape de verticală, deasupra țintei pe care a fost fixată.
Dacă totul funcționează cum trebuie, un Javelin lansat în acest mod va lovi, în cele din urmă, blindajul superior al unui vehicul blindat (în speță, tanc), care în general este mult mai subțire decât blindajul frontal sau lateral. Se estimează că focosul (dispozitivul de aprindere a încărcăturii explozive) cu încărcătură modelată de 127 mm al rachetei Javelin poate penetra echivalentul a până la 600-800 de mm de blindaj ranforsat (RHA) – ceea ce, de altfel, nu este tocmai impresionant, dat fiind faptul că tancurile moderne dispun acum de un blindaj compozit care este foarte eficient împotriva unor astfel de focoase. Însă, cel puțin pe moment, o rachetă Javelin este mai mult decât eficientă pentru a penetra blindajul superior al oricărui tanc folosit în mod uzual.
Un sistem de apărare obișnuit, care de obicei are rolul de a întări blindajul superior, este blindajul exploziv-reactiv (ERA), o centură explozivă care acoperă un tanc și care are drept scop „denotarea prematură” a încărcăturilor explozive utilizate de rachete. Cu toate acestea, racheta Javelin are un focos cu încărcătură în tandem, conceput întocmai pentru a face blindajul exploziv-reactiv inutil: folosește o încărcătură de „precursoare” în partea din față a focosului, pentrua distruge întâi centura explozivă locală, deschizând astfel o breșă prin care focosul principal poate lovi blindajul convențional al tancului.
Una dintre puținele limitări ale rachetei antitanc Javelin este raza de acțiune de doar 2.5 km. Deși este adecvată pentru majoritatea situațiilor de luptă, rachetele mai vechi, precum TOW sau Kornet, dispun de o rază de acțiune de cel puțin 5 km.
Rusia este, de asemenea, conștientă de capacitățile fenomenale ale rachetei antitanc Javelin – și cele mai recente tancuri ale sale dispun de mai multe contramăsuri menite să le învingă. Noile sisteme Relikt și Mechanit ERA dispun de straturi duble de centuri explozive declanșate prin radar, concepute pentru a învinge focoasele cu încărcătură în tandem. Sistemele de protecție activă Shtora și cele mai noi Afganit pot, de asemenea, să desfășoare grenade multispectrale soft-kill și rachete de semnalizare, concepute pentru a ascunde tancul de căutătorii infraroșu sau pentru a-i devia către alte surse de căldură, făcând astfel imposibilă, sau îngreunând, detectarea.
| Caracteristici | Descriere |
| Greutate | 23.4 kg (gata de lansare) |
| Lungime | 1.1 m (rachetă), 1.2 m (tubul de lansare) |
| Diametru | 127 mm (rachetă), 142 mm (tubul de lansare) |
| Echipaj pentru manevrare | 2 persoane |
| Raza de acțiune efectivă | 2.5 km |
| Focos | Tandem-charge HEAT |
| Greutatea focosului | 8.4 kg |
| Mecanismul de detonare | Forța impactului |
| Randament exploziei | Penetrare: 750 mm + RHA 600 mm + RHA după detonarea ERA |
| Motor | Rachetă cu combustibil solid |
| Sistem de ghidare | Infraroșu |
Ne punem întrebarea, așadar: ar funcționa împotriva rachetelor Javelin apărarea în infraroșu de tip Relikt ERA și soft-kill? Nu există un răspuns viabil pentru asta, și nici loc de speculări, cu excepția cazului în care Moscova ar invita, brusc, Washingtonul să îți testeze rachetele antitanc împotriva celor mai bune tancuri ale lor. Nu m-aș baza, sincer, pe acest lucru. Până atunci, vom discuta în continuare și despre un alt sistem de armament antitanc: rachetele NLAW.
Ce este racheta antitanc NLAW?
Racheta antitanc NLAW, denumită și MBT-LAW sau RB-57, își are originile într-un proiect comun britanico-suedez, început în 2002, care a avut drept scop înlocuirea armelor din epoca Războiului Rece și de a concepe sisteme de apărare și atac portabile, cu rază scurtă de acțiune, împotriva tancurilor. Construită din componente fabricate de BAE, Saab, Thales și de firma americană Raytheon, fiecare unitate cu un singur preț avea, în 2008, un preț de 20.000 de lire sterline, adică în jur de 118.000 mii de lei, și are o valabilitate de 20 de ani.
Pe lângă faptul că au fost achiziționate de Suedia și Marea Britanie, rachete antitanc NLAW au fost exportate și în Finlanda, Luxemburg, Indonezia, Malesia și în Arabia Saudită, care a folosit rachete NLAW în luptele din Yemen. Între 17 și 19 ianuarie 2022, avioanele Cargo C-17 ale Escadrilei 99 a Forței Aeriene Regale, cu baza la Brize Norton, au fost ocupate cu zboruri spre și dinspre Ucraina. Imagini de pe aeroportul Boryspil, situat la est de Kiev, au surprins avioanele descărcând zeci de paleți de marfă, fiecare transportând până la 18 arme antitanc portabile, numite Next Generation Light Antitank Weapon (NLAW).
Pe 19 ianuarie, Bel Wallace, secretarul britanic al apărării, a declarat că Marea Britanie a livrat deja peste 2.000 de rachete antitanc NLAW Ucrainei – modalitatea Londrei de a oferi ajutor defensiv Kievului, în condițiile în care forțele rusești se desfășurau, deja, în jurul granițelor Ucrainei, dând deja semne ale unei invazii ulterioare. Armata britanică a trimis, de asemenea, 30 de parașutiști pentru a instrui forțele ucrainene privitor la cum să opereze rachetele antitanc NLAW care, fără îndoială, au fost alese atât pentru ușurința cu care pot fi utilizate, cât și datorită posibilității de a putea fi adoptate rapid de forțele ucrainene.
Cum funcționează racheta antitanc NLAW?
La aproape trei decenii de când AT-4 a stabilit un punct de referință, un etalon pentru lansatoarele de rachete de unică folosință, SAAB a lucrat, de la zero, la un nou sistem antitanc de unică folosință, cu ajutorul Thales și al Ministerului Britanic al Apărării. Este o armă antitanc destinată soldatului de rând, care pune accentul pe faptul că este ușoară și portabilă.
NLAW funcționează ca un lansator de rachete și combină expertiza SAAB în materiale rezistente la căldură și propria tehnologie de ultimă oră de la sistemul de rachete antitanc BILL – cam aceasta este NLAW sau Next Generation Light Anti-Tank Weapon (Noua Generație de Arme Ușoare Antitanc): o rachetă antitanc cu rază scurtă de acțiune ale cărei caracteristici o fac un fel de hibrid.
Este înarmată cu un focos puternic antitanc de 150 mm, cu explozibil HEAT, conceput pentru a doborî, de la distanțe scurte, tancurile de luptă. La fel ca alte lansatoare preferate de armatele NATO, este un sistem cu o singură utilizare, dar totuși extrem de ușor de utilizat. Chiar și mecanismul de lansare, tragere al NLAW este o noutate. În loc de o pârghie sau de un declanșator încorporat pe tubul său de lansare, NLAW are un mâner ergonomic pe partea dreapta, care o face mult mai ușor de manevrat. Pentru a ținti cu ajutorul NLAW, pe lansator este instalat un vizor optic cu zoom de până la 2.5x, iar pentru o precizie mai bună sunt disponibile lunete cu vedere pe timp de noapte.
Puțin mai greu decât un FN MAG încărcat, NLAW este destinat să poată fi purtat de infanteria care se confruntă cu blindate și fortificații. Pentru a face față blindatelor, NLAW este se pretează mult mai bine ambuscadelor sau chiar folosirii în interiorul clădirilor, datorită contra exploziei controlate – diametrul rachetei (115 mm) decât lansatorul (150 mm). De asemenea, sistemul antitanc NLAW dispune și de caracteristici împotriva sistemelor moderne de protecție ale blindajelor reactive, putând opta pentru un mod de atac de tip picaj, pentru a ataca, de sus, vehiculele blindate. Acesta lansează racheta spre turela tancului, unde explodează. Focosul său HEAT, înclinat în jos, perforează blindajul superior subțire, chiar dacă acesta este acoperit de o centură reactivă (ERA).
Pentru a distruge ținte statice, NLAW își poate lansa focosul în modulul de atac direct, ca un AT-4 supradimensionat cu o lovitură mult mai masivă. Tragerea directă poate fi efectuată chiar și asupra unor ținte aflate la doar 20 de metri distanță. Conceput ca un sistem de armament de unică folosință, NLAW nu poate fi reîncărcat. În plus, raza sa de acțiune este destul de modestă – cea mai mare rază de acțiune asupra țintelor staționare fiind de 600 de metri. Distanța efectivă împotriva țintelor în mișcare este de până la 400 de metri. În schimb, rachetele mai noi au un software de ghidare actualizat și pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 1 km.
Deoarece este portabil și flexibil, NLAW permite ca tancurile să fie atacate din aproape orice poziție – de pe o clădire, din spatele unui copac sau din interiorul unui șanț. De asemenea, poate fi tras în siguranță din interiorul unor spații închise, cum ar fi camere, chiar și în prezența altor soldați. „Poți fi oriunde”, spune Lars-Örjan Hovbrandt (directorul de asistență tehnică din cadrul Saab). „Poți trage în jos la 45 de grade și poți trage din interiorul unei clădiri, dintr-un subsol sau de la etajul al doilea al unei clădiri, în afara razei de acțiune a majorității tancurilor”. Sistemul este la fel de eficient atât ziua, cât și noaptea.
Una dintre provocările majore cu care se confruntă armele antitanc în medii aglomerate este atingerea țintei în ciuda contramăsurilor și a obstacolelor, inclusiv a altor vehicule, a surselor de căldură și a liniilor electrice. Spre deosebire de multe alte arme antitanc, NLAW nu se bazează pe un sistem activ de căutare a țintelor. În schimb, utilizează țintirea „în linie de vizibilitate prevăzută”, încorporând senzori magnetici și optici pentru a se deplasa rapid la locația țintei. Operatorul pur și simplu urmărește ținta timp de câteva secunde înainte de a trage, iar NLAW se ocupă de restul.
Lars-Örjan Hovbrandt spune că NLAW permite, de asemenea, operatorilor să selecteze rapid distanța la care se înarmează racheta. „Să presupunem că vă aflați pe un teren complex, unde au fost lovite mai multe vehicule și aveți un vehicul în flăcări la 50 de metri în fața dumneavoastră, iar adevărata țintă se află la 150 de metri distanță. Pur și simplu comutați distanța de armare la 100 de metri. Racheta va zbura orbește deasupra primei ținte, căutându-și ținta finală”.
În timp ce NLAW are puterea de a opri un tanc, este, de asemenea, eficientă împotriva unei serii de multe alte ținte. În modul de atac direct, poate fi folosită împotriva camioanelor, elicopterelor, autobuzelor și mașinilor. Un alt beneficiu cheie este timpul său de răspuns rapid. „Pentru un artilerist antrenat, este nevoie de doar 5-6 secunde pentru a trece de la a o purta în mâna stângă, a o ridica la umăr, a scoate locașurile, a selecta suportul de tragere și a ținti inamicul”, spune Lars-Örjan Hovbrandt.
Armata ucraineană a solicitat NLAW suplimentare în urma rapoartelor conform cărora acestea s-au dovedit foarte eficiente împotriva vehiculelor rusești, ceea ce a dus la cel puțin 100 de NLAW suplimentare alocate de Luxemburg. Alături de FGM-148 Javelin, livrate în anticiparea ostilităților sporite, forțele ucrainene au raportat că NLAW-urile au produs daune mult mai mari împotriva vehiculelor blindate rusești decât echipamentul standard din epoca sovietică.
| Caracteristici | Descriere |
| Greutate | 12.5 kg |
| Lungime | 1 m |
| Diametru | 115 mm (rachetă), 150 mm (lansator) |
| Raza de acțiune | 20-800 m |
| Focos | Atac combinat în zbor de sus / direct |
| Sistem de ghidare | PLOS / ghidare inerțială |
| Temperatură operațională | De la -38 grade C până la +63 grade C |
